acollàda , nf: acollara Definitzione su giare un'ispinta, su fàere fortza a cropu o totus impare Sinònimos e contràrios acirrada, afracada, assuprida, colpu, imberta, impédhida, incollada, ispinta, lómpia Maneras de nàrrere csn: dhi at donau un'acollada!… = l'at fatu un'assuprida!…; un'a. de àcua = una bufada manna de abba, acirrada Frases s'aradu tichirriaiat a donzi acollada forte de su giuo ◊ at pigau un'acollara in sa vetura e de sa dí at cumentzau a sciolloriai ◊ dhi at donau un'acollada, in s'oru de su mari, e ci dh'at ghetau a s'àcua ◊ toca, mulleri mia, ca est s'úrtima acollada! 2. torrat a domu, pigat sa cullera e via àteras duas o tres acolladas de cudha cosa Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu poussée occasionnelle Ingresu push with the shoulder Ispagnolu empujón Italianu spintóne, spallata Tedescu heftiger Stoß, Stoß mit der Schulter.
códhu , nm Definitzione su tretu de sa carena tra su tzugu, su bratzu e sa pala (mescamente s'annoigadórgiu), ma in calecunu logu dhu narant a su bratzu puru / su runcu de su c. = su tretu de s'annoigadórgiu, su chi essit de prus; sa crai de su c. = arcu de petorra, s'ossu chi andhat dae sa punta in artu de s'ispíciu, in mesu de petorras, a s'annoigadórgiu de su codhu, itl. clavìcola Sinònimos e contràrios baltzu Maneras de nàrrere csn: fàghere de codhos = mòere, artziare sos codhos coment'e pro nàrrere chi no ndhe ischit nudha, o fintzas in su sensu chi no ndhe l'importat nudha; betare, ghetare una cosa de pala in codhu s'unu cun s'àteru = lassàrela s'unu a s'àteru, itl. fare a scaricabarile; betare una cosa de pala a codhu, o de codhu a pala = no cambiare nudha, arreare semper cun su matessi male; corcai de codhus, indrúghere o incrubare sos codhos = falare sos codhos a sa volontade de un'àteru, incruai sa conca, pònnere mente fintzas chentza ndhe àere gana o ndh'èssere cumbintos, tènnere passéntzia; annare codhos paris = nadu de ccn., èssere cantu a un'àteru, àere su matessi importu; èssere a codhos falados = codhirutu, itl. con le spalle cadènti; èssere a codhos calaus = disanimadu, ispoetizadu; leare, pigai, zúghere a c. = in bratzos (nau de persona, itl. prèndere in braccio), leare a pala (nau de cosa, itl. prèndere, portare a spalla); fàghere una cosa (corpare, iscúdere, triballare, àteru) a totu c. = fai una cosa cun totu sa fortza possíbbili; betaresiche una cosa in codhos (nadu cun fele revudendhe sa cosa) = lassaisidha, bufaisidha cussu chi dha donat etotu; èssere a codhos ghetaos = a gropedheo, a s'atrollada, sempre paris de acórdiu s'unu cun s'àteru po fai mali o fintzas po bonu; furriàresi a runcos de c. = papai de sa carena sua etotu; míntere c. = betare, pònnere manu a unu triballu, a fàghere carchi cosa, fintzas dare una surra; pònniri, intrare su codhu a carchi cosa = arrumbare e fàghere fortza cun su codhu, pro fortzare de prus; donai su codhu a ccn. = dare azudu; èssere a un'ala de codhu = betadu a un'ala, ispendhentendhe, parangau a una parti Frases li dolet totu su codhu de comente at leadu cosa pesosa ◊ si sunt imbolendhe sos males de codhu a pala! ◊ si no tenimus cosa a manigare, a runcos de codhu nos furriamus?! 2. donamí su codhu! ◊ sa criadura minore si cheret leada a codhu ◊ sa mama zughiat duos minores a codhu, unu a cada bratzu 3. si lu sunt betendhe de pala in codhu s'unu cun s'àteru a fàghere sa cosa, mandrones! ◊ cudhu corcat de codhus e bandat a fai su chi dhi ant nau ◊ seghendhe preda tocat a iscúdere a matza a totu codhu ◊ arratza de note, niandho a totu codhu! ◊ dhi poneus codhu, a sa porta, e ci dha sfundaus…◊ fato de codhos e m'isto chietu! ◊ a su barrucellau dhi donat su codhu s’àtara giustítzia puru Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. collum Tradutziones Frantzesu épaule, humérus Ingresu shoulder Ispagnolu hombro Italianu spalla, òmero Tedescu Schulter.
ispallatzàda , nf Definitzione genia de cropighedhu chi si giaet cun sa manu a su codhu, a parte de apalas, in cunfidàntzia Sinònimos e contràrios ispaliotada Frases candho frades mios murrunzaiant ca nachi fio sa fiza de sa pudha bianca, mamma mi daiat un'ispallatzada Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu tape sur l'épaule Ingresu to slap on the shoulder Ispagnolu palmada en la espalda Italianu pacca sulle spalle Tedescu Klaps auf die Schulter.
pàba , nf: pala Definitzione tretu de sa carena, a sa parte de asegus, in artu, de s'ischina a codhos e de chintzu a paris de is codhos; ossu ladu, in su matessi tretu de sa carena, cun su primu annoigadórgiu de su bratzu (e in is animales de is cambas de ananti); parte de bestimentu chi arresurtat a parte de asegus, in palas; parte de unu trastu (es. cadira) chi arresurtat a parte de apalas de chie cicit, o adaesegus, prus atesu abbaidandhodhu de fronte; foedhandho de logu, tretu mannu in costa, in fiancos de montigos, de sedhas e montes / min. palighedha; de logu, palinzu / min. pabixedhas = a logos, su coritu de su costúmene de sa fémina Sinònimos e contràrios codhu, ischina / colta Maneras de nàrrere csn: punta de sa p. = su tretu prus in bassu (in sa carena umana), ue agabbat cun ossu modhe; mazos de palas = sos ossos de sa pala de un'animale; apalas = (a palas) in daisegus; èssiri, istai, pònniri palas a… = furriadu, ziradu a parte contrària; èssere a palas apare = s'unu contras a s'àteru; betare, ghetare una cosa de pala in codhu, de palas in costas = nàrriri o abetai chi sa cosa dha fatzat s'àteru, chi tocat a s'àteru, chi est de s'àteru, itl. fare a scaricabarile; garrigare una cosa a pala = atuai o atuaisidha a codhu; pigai a pala, zúchere a pala = leare a codhu (fintzas in su sensu de àere sa responsabbilidade de carchi cosa o de ccn.); pònniri, andai, torrai apalas, in palas = addaisegus, in daisegus; dare palas = lassai a pèrdiri una chistioni; dare palas a unu = no ndi fai prus contu, isbandonaidhu in s'apretu; giúghere subra de palas chi… = ispetaresila, pessaresila una cosa, mescamente de dannu; fàghere, o istrínghere, de palas = arruntzai is palas, fai a cumprèndiri de no isciri nudha; zúghere palas mannas, largas (in cobertantza)= baliai meda; èssere palas a sole = abbaidare a su nord; èssere palas a Deu = no crere in Deus; bortare o furriare de palas = andaisindi, isbandonai o lassai s'àteru sentza de agiudu perunu; portai a pala cadira = zúchere a càtara, sétidu subra de sas manos intradas apare de duos Frases crescidedhu est, fillu tuu: biu dh'as is pabas chi portat?! 2. de una cadrea betza petzi bi sunt abbarradas sas palas ◊ ndhe so dadu bolta inoghe pro ndhe betare montijos e palas! ◊ in cussas palas bi est coladu su fogu 3. depeus castiai apabas puru e no aranti isceti! ◊ apalas de sa dommedha bi aiat una tanca ◊ torramus in palas ca no est cosa de bajulare! ◊ sas limbas malas paret chi no ant àteru donu si no de púnghere apalas! (P.Cucca)◊ cudha est setzendi pabas a innòi 4. lu giughia subra de palas chi devia pèrdere su pretu! ◊ azummai si che brigant e che fint essendhe male, ma isse at dadu palas e sas cuntierras las ant cumpostas ◊ su logu iscuriadu totinduna, palas mi daent frades e parentes! ◊ gei portat palas mannas! ◊ si no bi at nudha, ite ti cogo, sas palas?! ◊ funt ghetendisí sa curpa de palas in costas ◊ est batindhe linna a pala ◊ intendhindhe cudhu diasi inchietu fúrriat de palas e si che andhat ◊ chini s'arrichit de dinai allenu po cantu bivit est palas a Deus (Pillai) Sambenados e Provèrbios smb: Paba, Pala Terminologia iscientìfica crn, slg Tradutziones Frantzesu épaule, omoplate, dossier Ingresu shoulder (blade) Ispagnolu hombro, omoplato, dorso Italianu spalla, scàpola, dòrso, spalliera Tedescu Schulter, Schulterblatt, Rücken.