Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

achirràre , vrb: achirriare Definitzione bènnere o andhare a unu chirru, a una bandha, e fintzes pònnere o acostire, andhare o lòmpere a iscúdere a ccn. Sinònimos e contràrios abasciai, andhare, assèndhere, bènnere, brincae, falare, pòniri | ctr. alciare, ampiai, pigai 1 Frases achirriare a Tàtari ◊ su mudiore achirrat de repente: no s'intendhent prus chidérios de pessones, de animales (L.Loi) 2. achirratinne dae cadhu! ◊ canno proet, s'abba achirrat dae sas nues ◊ a su postale si li fint secatos sos frenos in sa pénnita e fit achirratu che unu raju a supra de su carru ◊ a Cristos nche l'ant achirratu dae sa ruche ◊ lampu de focu chi li achírriet! 3. a sa zanna l'at achirriau s'istanca ◊ a Cherchedhu l'ant achirratu s'apoerju "Sindrajolu" Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu descendre Ingresu to get down Ispagnolu venir, ir, bajar Italianu venire, andare, scéndere Tedescu kommen, gehen, absteigen.

apigliài , vrb: apillai 1, apizare 1 Definitzione artzare apitzu, a pígiu, fàere o pònnere su pígiu, nau de cosa in mesu de abba o de cosas deasi; fintzes essire de si pòdere bíere, bogare a pígiu Sinònimos e contràrios aproghilare, bènnere Frases no isciat a nadai e po ndi podi apillai fiat is cambas de innòi e de ingudheni ◊ ndi torràt a apillai sa conca assicau timendi de si allupai ◊ su late caentadu si murigat a manera chi no apizet 2. apilla a domu! ◊ a unus a unus apillant is istedhus ◊ e candu ndi dh'apillat su nòmini de sa santa, su predicadori, in custa prédica? Ètimu ltn. applicare Tradutziones Frantzesu remonter à la surface Ingresu to surface Ispagnolu subir a flote Italianu venire a galla, risalire in superfìcie Tedescu auftauchen.

assèndhere , vrb: assènnere Definitzione coment'e calare de artu, a pitzu, ma nau fintzes in su sensu ebbia de lòmpere, bènnere de unu male, de calecuna cosa chi no si iat mancu a bòllere o cun fortza chi faet male; fintzes lòmpere ebbia a unu logu, a unu tretu, a calecuna cosa, su bènnere de unu tempus / pps. asséndhidu Sinònimos e contràrios achirrare, andai, assurpire, bènnere, falare, lòmpere Frases e ite male ti at asséndhidu? ◊ como chi ndh'est asséndhida cussa lege tocat chi càmbies! ◊ li at asséndhidu unu raju ◊ pessanne a cantu li fit assortitu li fit assénnitu s'ingadhintzu ◊ sos pilos li assendhent in bassu a mesu de s'ischina 2. donzi caminu annat a sa Libra, bastat de no dare vorta pro bi assènnere ◊ sont assénnitos a si mannicare pacos ischerfiones de frútora ◊ custos pastores assendhent a unu buscu e bi passant sa note 3. su giàcanu mannu est assénnitu a carches a sa gianna de sa turre ◊ fit bete crateone chi Antonedhu atzicu assenniat a tocare terra chin sos pedes 4. candho assendhiat su veranu sos pitzinnos si apiligaint in sos fundhos pro gustare cucuja Tradutziones Frantzesu venir Ingresu to come Ispagnolu venir, venir un mal Italianu venire, scéndere (détto di un male) Tedescu betroffen werden (von einem Unglück).

avansàre , vrb: avantare, avantzai, avantzare, avassare Definitzione andhare, intrare a unu logu, passare prus ainnanti (nau siat po fàere tretu, camminu, tempus, e fintzes giaendhosi arrexones foedhandho, atrivindhosi a calecuna cosa); èssere prus de un'àteru, èssere o essire de prus, prus mannu, méngius; fàere un’avansada, una proposta / (candho ccn. tochedhat a una zanna) Avantza!, avantzade! = intra!, intrai!, itl. avanti! Sinònimos e contràrios antebitzare / crèschere, ilmagnare, immannitare | ctr. incuire Frases avantzade, no timedas, sas benénnidas siedas, rúndhines a domo mia! (P.Mossa)◊ chie fuit, chie avassat ◊ de custu sos Gudhusoinos ne fint manninos e si nche avassaiant, nessi in limba (G.Albergoni)◊ si lu perdonas bochimus a tie: a tantu no ti avasses! ◊ ahn, tui ses: avantza! ◊ su frizidore si fachet prus reberde a manu a manu chi sa die avantzat 2. si sa salludi mi assistit, mi bollu avantzai de su chi seu (Gn.Piu)◊ deo no peso de prus, ma mancu tue avantzas mancu un'untza: semus aggualaos 3. si tenint domanda de avantzai po filla nosta chi dh'avantzint a tui Tradutziones Frantzesu avancer Ingresu to advance Ispagnolu avanzar Italianu avanzare (andare, venire avanti), sopravanzare Tedescu vorwärts gehen, überragen.

bènnede, bènnere , vrb: benni, bènniri, vènnere Definitzione acostire, lòmpere a ue unu si agatat, a ue est; nau de tempus, su si fàere presente, lòmpere; nau de cosa chi si ponet in dossu, istare, andhare o orrúere bene; foedhandho de cosas a bèndhere, costare, fàere de prétziu / poét. benne; a/c.: sa de tres personas sing. leat su verbu aus. àere candho su sugetu no est bene precisu, no est determinau (e deosi est fintzes su partitivu)/ ger. benindhe, benindho, beninno, benendhe, benendi, benendu, benzendhe; cong., impr.: bèngiat, benzat; a./c. su pps. beniu/benniu faet cunforma a is verbos de 3ˆ coniug. (e comente benit de sa 4ˆ coniug. ltn.): bénnidu/bénniu est cunforma a is verbos de 2ˆ coniug. Sinònimos e contràrios achirrare, assèndhere, bèndhere 1, falare / iltare / costai | ctr. andai, tocai 1 Maneras de nàrrere csn: bènnere in mente, a conca = arregordai; bènnere in maltza = martzire; bènnere in more (nau de animalis) = insuai, impurdedhiri; apu, as, at a bènniri a biri ca… = apo, as, at a bídere chi…; benit a bèni = andhat bene, benit a betu; bènniri faci po faci = abbojare; bènnere mancu = mancai, fàghere farta; bènniri avatu = andhare cun ccn. unu pagu cambados; bènnere in fizos (nadu de fémina) = iscendiai, illieràresi, fizolare; bènniri príngia = essire ràida Frases benzo deo a domo tua o benis tue a domo mia? ◊ deghe séculos prima de benne Cristos est custu capitadu (S.Mongili)◊ est benzendhe s'ierru ◊ poita su fradili de siu Boicu est benendu a innòi? ◊ a domo bi at bénnidu zente ◊ mi at bénnidu gana de bufare ◊ como cue benit su sole: pònedi inoghe ca benit s'umbra! ◊ a mie mi at bénnidu irrocu: so deghe annos màrture! ◊ beni a innoghe e setzidi, ca ti depius nàrrere una missione! ◊ sunt bénnidos totugantos a nos azuare ◊ préide Coco anca aiat perdicau dae sa trona "Ant a bènnede dies malas!"◊ dhis at bénniu una maista de partos e no dh'ant créfia ◊ apu agatau cust'ómini benendu a bidha 2. candho benit in fizos, issa corcada in letu e tue abbizu a fàghere fascas! 3. custa tzacheta no mi benit prus ca so créschidu ◊ a chini benit su diamanti, cussa at a èssi reina! ◊ lah ca mi benit s'anedhu de mamma!…◊ is camisas fiant aici piticas chi beniant a su fradi prus piticu 4. cantu benit cussa pariga de crapitas? Ètimu ltn. venire Tradutziones Frantzesu venir Ingresu to come Ispagnolu venir Italianu venire Tedescu kommen, ankommen.

intzodhài, intzodhiài , vrb Definitzione arrennèscere a fàere calecuna cosa, bogàrendhe atzola, intzertare / i. fuedhu = ispirastrare peràula, nàrrere cun craresa, bene, sas peràulas Sinònimos e contràrios acamingiai, ammatzamurrai, incannugai / ispirastrare Frases si no ndi fadeus oi, de custa cosa, no nd'intzodhaus prus ◊ ita totu est su chi ses intzodhendu? ◊ si dh'at nau in tres línguas ma no nd'intzódhiat manc'una! 2. totus fuant prenus de ispantu e no intzodhànt fuedhu ◊ no intzodhat fuedhu, achíchiat e is pagus fuedhus chi narat funt ammesturaus e a truncu de língua Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu embobiner, resoudre Ingresu to hit words Ispagnolu dar en el blanco Italianu venire a capo di qlcs., impastocchiare Tedescu einer Sache auf den Grund kommen.

irpilíre , vrb Definitzione pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria Sinònimos e contràrios aciuciudhae, altudhire, arpilare, assunciudhai, aturtudhire, atzultzudhare, impriutzai Tradutziones Frantzesu donner la chair de poule Ingresu to give s.o. the creeps Ispagnolu erizarse el pelo Italianu far venire la pèlle d'òca Tedescu eine Gänsehaut bekommen.

«« Torra a chircare