allentoríre , vrb: lentorire* Definitzione isciúndhere de lentore Sinònimos e contràrios allentorai, insaurrare, issaghinare Tradutziones Frantzesu faire devenir humide de rosée Ingresu to wet with dew Ispagnolu rociar Italianu bagnare di rugiada Tedescu mit Tau befeuchten.

arrosiài , vrb: orrosare, rosiai Definitzione isciúndhere de arrosu, betare abba (o àteru) a ispergiadura, ma fintzes abbare meda Sinònimos e contràrios abbae, abbuerare, arrusciai, saurrare / lentorare Frases seu arrosiendi su pranteri in sa tuedha 2. sa figumorisca su mengianu chitzi est arrosiada e sa spina no bobat Terminologia iscientìfica tpm Ètimu spn. Tradutziones Frantzesu irriguer Ingresu to irrigate Ispagnolu rociar Italianu irrigare, cospàrgere di rugiada Tedescu bewässern, bestreuen.

arrusciài , vrb: orrusciai, rusciai Definitzione ispergiare o betare abba, betare cosa a ispergiadura, ispainada / a. de píbiri, de sali, de tzúcuru Sinònimos e contràrios abbae, aciaviai, arrosiai, grispisare, isciarbiai, schiscinai, spripidhai / ifúndhere / ispanzolare Frases s'àcua dhi serbit po arrusciai is froris ◊ a is macarronis arrusciadhis casu meda! ◊ si serbit s'àcua po arrusciai is ortus 2. ghetendi binu, papendi, at arrusciau sa tialla 3. a Pasca su predi arrúsciat s'àcua santa in is domus Ètimu ctl. arruixar Tradutziones Frantzesu arroser, asperger Ingresu to sprinkle Ispagnolu rociar, regar Italianu annaffiare, spruzzare Tedescu besprengen.

assaghinàre , vrb Definitzione isciúndhere su logu, sa cosa, de saghina, de orrosu Sinònimos e contràrios issaghinare, saurrare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu faire devenir humide de rosée Ingresu to wet with dew Ispagnolu rociar Italianu bagnare di rugiada Tedescu mit Tau benetzen.

grispisàre , vrb: crispiai Definitzione ispergiare abba o àteru Sinònimos e contràrios arrusciai, babbiscare, schiscinai, spripidhai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu asperger Ingresu to spray Ispagnolu salpicar, rociar Italianu spruzzare Tedescu spritzen.

insaurràre , vrb: issaurrare Definitzione isciúndhere de saurra (orrosu), pònnere saurra, isciúndhere cun sa saurra Sinònimos e contràrios allentorire, issaghinare Frases custu manzanu chito mi so totu issaurradu colendhe in mesu s'erba Tradutziones Frantzesu mouiller de rosée Ingresu growing of dew Ispagnolu rociar Italianu formarsi della guazza, bagnare di guazza Tedescu Taubildung.

lentoràre , vrb: lentoriare Definitzione betare o calare lentore, fintzes fàere abbighedha fine che lentore Sinònimos e contràrios lentorire, orrosiai, saghinare, serenai 1 Frases lentorat in sas notes de istiu ◊ chelos, lentoriade!◊ su sede lentoriadu est lentu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu deposer de la rosée Ingresu to fall dew Ispagnolu rociar Italianu cadér rugiada Tedescu tauen.

pispisàre , vrb: pispixare Definitzione betare cosa a istidhigadura, orrosinare Sinònimos e contràrios babbiscare, grispisare, paspiare, pispisinare, spripidhai / lentinae, tzaviai / frofroai Frases candho mi nascheit unu fizu lu pispiseint de sale ◊ ite finesa, cussas domos: sunt totu pispisadas che fiores! ◊ s'arrustu lu pispiseit cun farina bianca ◊ pispixas de ozu sa conca mia Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu asperger Ingresu to sprinkle Ispagnolu rociar Italianu spruzzare Tedescu spritzen.

scongiobài , vrb: iscongiuai*, scongiuai Definitzione betare abbasanta cun s'ispergiadore, beneíghere (fintzes po badramentu o sanamentu de male) Sinònimos e contràrios babbiscare, ischingiolare, ispanzolare, ispergiare Frases Arega de candu est partiu Ninnedhu no est prus cussa: stau ca mi at a tocai a dha scongiobai! Tradutziones Frantzesu asperger Ingresu to sprinkle Ispagnolu rociar, asperjar Italianu aspèrgere Tedescu mit Weihwasser besprengen.

tzaviài, tzaviàre , vrb: aciaviai Definitzione betare o fàere tzàvius, orrosinas, betare istídhigos, abbighedha fine Sinònimos e contràrios arrosinai, arrusciai, cibinare, istedhiare, modhinare, papuschiare, paspiare, proighinai, spripidhai, tziviai Frases tzàviat s'abba in su pamentu pro pòdere mundhare bene sa domo Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu asperger, pleuviner Ingresu to sprinkle, to drizzle Ispagnolu rociar, lloviznar Italianu spruzzare, piovigginare Tedescu bespritzen, nieseln.

«« Torra a chircare