conchinàre , vrb: corchinare Definitzione lassare andhare a cropu sa conca fache a denanti, comente faet chie est dormindhosi chentza istare crocau, ciciu; cricare de furriare o de cumbínchere a unu a fàere calecuna cosa, mescamente su chi no bolet; bènnere a conca Sinònimos e contràrios isconchinare, tzurumbecare / conchizare / abbuvonare, acucai, indúere, indugi, tentoxare | ctr. ibbortare, storrai 2. a fúria de tantu tzarrare che l'at conchinadu a partire ◊ at fatu at fatu fintzas chi mi che at conchinadu: su nàrrere chi fia contràriu!…◊ candho un’ómine che córchinat una fémina a fàghere su chi no cheret est malu! ◊ istade a s’acontu chi su coro vostru non si che lasset corchinare! (Bb) 3. si li cónchinat no abbàidat a nudha ◊ oe no li cónchinat de andhare a piata Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu convaincre persuader Ingresu to persuade Ispagnolu inducir, persuadir Italianu indurre, persuadére Tedescu veranlassen, überzeugen.

conchizàre , vrb Definitzione cricare de furriare o cumbínchere a unu a fàere calecuna cosa, mescamente su chi no bolet Sinònimos e contràrios conchinare Frases si fit posta a mi cumbínchere a istare umpare a sa famíllia sua, ma no mi so fatu conchizare (I.Flore) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu convaincre Ingresu to convince Ispagnolu inducir, persuadir Italianu indurre, convìncere Tedescu veranlassen, überzeugen.

«« Torra a chircare