àpiu , nm Definitzione genia de erba de diferentes calidades, de fragu e sabore forte, chi si prantat e faet a fògias (crostas) grussas, bonu po minestrone e, si est modhe, po insalada o fintzes a papare chentza cundhiu Sinònimos e contràrios sèllaru Terminologia iscientìfica rbzc, Apium graveolens Tradutziones Frantzesu céleri Ingresu celery Ispagnolu apio Italianu sèdano Tedescu Sellerie.

arrosàdulu , nm Definitzione àpiu de cuadhus, una genia de erba bona a cundhimentu puru Sinònimos e contràrios alisandru, apiuguadharu, chirielle, liriandru, lisau, lisiardu, maceroni, orrusadu Frases sa folla de s'arrosàdulu s'imperàt meda po mundai su forru Terminologia iscientìfica rba, Smyrnium olusatrum Tradutziones Frantzesu maceron Ingresu alisanders, horse parsley Ispagnolu apio caballar Italianu maceróne Tedescu Alisander.

cugúsa , nf Definitzione àpiu burdu o de arriu, una calidade de àpiu chi creschet a sola in logos de abba, bonu a papare Sinònimos e contràrios apiubburdu, atigusa, giúguru, giuru, turgusone, tzurgusa Terminologia iscientìfica rbz, Apium graveolens Tradutziones Frantzesu ache Ingresu celery Ispagnolu apio silvestre Italianu sèdano palustre Tedescu Merk.

cugúsa 1 , nf Definitzione lau de arriu o de cuadhus, o fintzes martutzu de cuadhus: genia de erba chi assimbígiat unu pagu a s'àpiu, e po cussu dhu narant àpiu de arriu puru, ma portat su cambu tuvudu, a canna, e creschet in is errios, in logu de abba meda: est bona a papare Sinònimos e contràrios giúguru 1, giuru 1, tirgusa Terminologia iscientìfica rbz, Apium nodiflorum Tradutziones Frantzesu cannelier Ingresu kind of grass Ispagnolu apio nodoso Italianu èrba cannèlla Tedescu knotenblütige Sellerie.

giúguru , nm Definitzione àpiu burdu o de arriu, una calidade de àpiu chi creschet a sola in logos de abba Sinònimos e contràrios apiubburdu, atigusa, cugusa, giuru, turgusone, tzurgusa Terminologia iscientìfica rba, Apium graveolens Tradutziones Frantzesu céleri Ingresu celery Ispagnolu apio silvestre Italianu sèdano palustre Tedescu Knotenblütige Sellerie (est su "graveolens" e no su "nodiflorum").

giúru , nm Definitzione àpiu burdu o de arriu, una calidade de àpiu chi creschet a solu in logos de abba Sinònimos e contràrios apiubburdu, atigusa, cugusa, giúguru, turgusone, tzurgusa Frases candho torrat beranu, a rampos mannos at a brotare su giuru ◊ sa sogra, si a ti dare unu basu bi arrivat, ti lassat fritu peus de su giuru (P.Masia)◊ s'abba fit riendhe in lascinzos e brinchitendhe in tzurumbas, giuru e crabuvigu Terminologia iscientìfica rba, Apium graveolens Tradutziones Frantzesu céleri Ingresu celery Ispagnolu apio silvestre Italianu sèdano palustre Tedescu Knotenblütige Sellerie (est su "graveolens" e no su "nodiflorum").

lisàndru , nm: alisandru, lisciandru, lixandru Definitzione àpiu de cuadhus, una genia de erba bona po cundhimentu puru Sinònimos e contràrios apiuguadharu, arrosàdulu, chirielle, liriandru, lisau, lisiardu, maceroni, orrusadu / cdh. laoni Terminologia iscientìfica rba, Smyrnium olusatrum Ètimu ltn. (h)olusatrum Tradutziones Frantzesu maceron Ingresu alisanders, horse parsley Ispagnolu apio caballar Italianu maceróne Tedescu Alisander.

sèllare , nm: sèllaru, sèllere Definitzione genia de erba de diferentes calidades, de fragu e sabore forte, chi si prantat e faet a fògias grussitas, a crosta longas, bonu po minestrone, si est modhe po insalada o fintzes po papare chentza cundhiu Sinònimos e contràrios àpiu / ttrs. sèllari Frases como chi mi so fatu ortulanu tenzo fustinaja, aligarza, chibudhita, sèllaru biancu, porru e napa, càula a fiore ◊ apo buscadu prantaza de sèllere e mi ndhe ponzo unu surcu Terminologia iscientìfica rbzc, Apium graveolens Ètimu itl.t. sèllaro Tradutziones Frantzesu céleri Ingresu celery Ispagnolu apio Italianu sèdano Tedescu Sellerie.

«« Torra a chircare