cambirúgia, cambirúja , nf Definitzione cun custu númene si narant tres erbas diferentes: a) fumària ruja, podhinedhu arrúbiu o erba de pódhini, tzacarravronti (a sa calidade bianca, Fumaria capreolata, dhi narant fumisterru biancu, gimisterru fémmina); b) erba de ventu; c) préssiu de arriu o lidu 1 (Persicaria lapathifolia, P. hydropiper): is primas faent una fògia chi assimbígiat in punta a sa fògia de su pedrusèmene, faent frorighedhos longhitos, orrúbios in totu o solu in punta, su cambu est longu e atrotigau e si crocat; sa Parietaria officinalis faet is cambos, prus grussos, orrúbios e deretos, de unu mesu metro, faet a fundhu mannu cun cambos meda, a matzu fintzes mannu, s'arraighina no sicat, e sa fògia, chentza bicos, prima larga de calecunu centímetru, acabbat a punta única Sinònimos e contràrios casugotu, fumàdigu 1, fumariarrúbia, fumesterre, gimisterra / ebraentu, pigolosa / lidu 1 Terminologia iscientìfica rba, Fumaria officinalis, F. capreolata, Parietaria officinalis Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu fumeterre Ingresu fumitory Ispagnolu fumaria Italianu fumària o muraiòla Tedescu echter Erdrauch.

fumestèrre , nm: fumisterra, fumusterre Definitzione una genia de erba: fumària ruja o podhinedhu arrúbiu o erba de pódhini o tzacarravronti; sa calidade bianca de sa matessi erba si narat fumisterra o fumisterru biancu Sinònimos e contràrios cambirúgia, casugotu, fumàdigu 1, fumariarrúbia, gimisterra Terminologia iscientìfica rba, Fumaria officinalis Tradutziones Frantzesu fumeterre Ingresu fumitory Ispagnolu fumaria Italianu fumostèrno Tedescu echter Erdrauch.

«« Torra a chircare