corrighínu , nm: corríginu, corróxinu, corrúxinu, currighinu, currughinu, currúxinu Definitzione boghe mescamente de animale (àinu, boe, leone), ma fintzes de gente; murrúngiu de istentinas Sinònimos e contràrios borrighinu, borróchinu, corrinu, gridas, irrónchiu, órriu Maneras de nàrrere csn: pràngiri a corrúxinu = prànghere a órrios, a corrighinu; currúxinu de prantu = cadha de prantu, prantu a órrios Frases in campu s'intendhent corrighinos de àinu ◊ dhoi fiant is moentis totu a currighinus ◊ búmbitus e agrónius e iscràmmius e isciarrocus e súrbius e borrocus e currúghinus e cónius 2. s'intendhiat piantu, giuilamentos e corrighinos ◊ si fiat abbrancada apitzus prangendi a corrúxinu 3. custus funt currúxinus de bentri isbuida ◊ iat abboxinau chi pariat unu tiàulu a sfinitzus e a corróxinus de brenti Sambenados e Provèrbios prb: currúxinu de mobenti no àrtziat a celu Terminologia iscientìfica bga Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu braiment, cri plaintif Ingresu bray, cry Ispagnolu rebuzno, grito de llanto Italianu ràglio, grida di pianto Tedescu Iahen, Schrei.

«« Torra a chircare