abbetuàre , vrb: abbituai,
abbituare Definitzione
pònnere un'abbitúdine
Sinònimos e contràrios
abesare,
acomunai,
acostumai,
arranguai,
imbisciare,
ingustai
| ctr.
disabesare,
disacostumai,
irbitzare
Frases
daghi mi fia abbetuadu, fintzas deo partitzipaia a cussas búglias e leadas in ziru ◊ is crabas dhas ant abbituadas a si arregolli me in su corratzu e a unas a unas nci mucant totus a ingui ◊ comente mi abbituei a s'iscuru e a su filighedhu de lughe chi nos poniat fatu comintzei a distínghere umbras ◊ po Billori su bestiolu fiat cument'e unu tzerachedhu, ca dh’iat abbituau a bandai a solu a bidba
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
habituer,
accoutumer
Ingresu
to accustom
Ispagnolu
acostumbrarse,
habituarse
Italianu
abituare,
assuefare
Tedescu
gewöhnen.
abesàre , vrb: avesai,
avesare Definitzione
pònnere s'abbitúdine, s'avesu a calecuna cosa
Sinònimos e contràrios
abbetuare,
acomunai,
acostumai,
afrisciai,
arranguai,
imbisciare,
ingustai
/
allicare,
allichionare,
ingolumare
| ctr.
disabesare,
disacostumai,
irbitzare,
ispònnere
Frases
s'ómine de su sartu, abbellu abbellu, si avesaiat a si favedhare a solu ◊ depeus pensai a lassai dogna arratza de isperdítziu e avesai sa genti a si acuntentai de pagu
Ètimu
ctl., spn.
avesar, avezar
Tradutziones
Frantzesu
habituer,
accoutumer
Ingresu
to accustom
Ispagnolu
acostumbrar
Italianu
avvezzare
Tedescu
gewöhnen.
allichionàre , vrb Definitzione
pigare gustu, pònnere abbitúdine a calecuna cosa chi praghet
Sinònimos e contràrios
abbetuare,
abesare,
acomunai,
acostumai,
arranguai,
imbisciare,
ingustai
/
allicare,
ingolumare
Frases
si fit allichionau a bidha e de andhare a campu no ndhe cheriat intèndhere (G.Piga)◊ sos pitzinnos allichionaos a su monte ghirabant a bidha ma no bidiant s'ora de dare borta
Tradutziones
Frantzesu
accoutumer
Ingresu
to accustom
Ispagnolu
acostumbrar
Italianu
assuefare
Tedescu
gewöhnen.
annestràre , vrb: annestriare,
innestriare,
unestrare Definitzione
giare annestru, abbituare a una régula de cumportamentu; fintzes avertire
Sinònimos e contràrios
abbessiare,
acreantziare,
addestrare*,
ammaistrae,
assagliai,
indestrare,
iscussare
2.
dh’apo annestriau de non mi fàere dannu cun su bestiàmene
Tradutziones
Frantzesu
accoutumer,
éduquer
Ingresu
to train,
to educate
Ispagnolu
adiestrar,
educar
Italianu
addestrare,
educare
Tedescu
ausbilden,
erziehen.
arranguài , vrb: arrangulai Definitzione
imbitzare forte, tropu (ma fortzis fintzes unu pagu orròschere), giare su cuntentu coment’e po paga
Sinònimos e contràrios
abbetuare,
abesare,
acomunai,
acostumai,
imbisciare,
ingustai
/
allicare,
allichionare,
imbitzicare,
ingolumare
Frases
dh'as arranguau a su cafei e immoi dhu disígiat sempri ◊ mancai aresti, cussu gatu, chi dh'arranguais gei si lassat pigai ◊ su pipiu est arranguau a sa tita e no bollit àteru
2.
est arranguau a s'àtera parti de su mari
3.
femu giai arranguendimí, telefonendi sentza de podi pigai sa línia!
Tradutziones
Frantzesu
habituer,
accoutumer
Ingresu
to accustom
Ispagnolu
acostumbrar
Italianu
avvezzare
Tedescu
gewöhnen.
imbisciàre , vrb: imbissai,
imbitzai,
imbitzare,
immitzare Definitzione
pònnere calecunu imbitzu, calecuna abbitúdine a cosa chi praghet
Sinònimos e contràrios
abbetuare,
abesare,
acostumai,
imbitzicare,
ingustai
| ctr.
irbitzare,
ispònnere,
isvisciare
Frases
su dinare imbísciat sa zente ◊ pro l'ammasetare l'at imbitzadu cun bucones licantzos ◊ como chi l'as imbitzadu a sa fae, s'àinu no cheret paza ◊ no mi dhu pedas prus, no t'imbissis! ◊ de candu si est imbitzau no ndi dhu podeus istorrai ◊ immoi, ca si funt imbitzaus a totu custas cosas bonas, is turistas torrant!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
habituer,
accoutumer
Ingresu
to accustom
Ispagnolu
acostumbrar
Italianu
avvezzare
Tedescu
gewöhnen.
ingustài, ingustàre , vrb Definitzione
pigare gustu a calecuna cosa e pigare o pònnere s’abbitúdine a dha fàere
Sinònimos e contràrios
abbetuare,
abesare,
acomunai,
acostumai,
arranguai,
imbisciare,
imbitzicare
/
allicare,
allichionare,
ingolumare
| ctr.
irbitzare
Frases
a pipiu no ingustis e a béciu no disgustis! ◊ imbeces de m'ingustare a sos carignos, como fipo istétiu nessi vivu e forte! ◊ po ingustare sos pitzinnos bis imparat a fàere benas e pipiolos, a dhos sonare e a cantare
2.
unu matzone fit ingustadu a su pudharzu e che furaiat sas menzus pudhichinas
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
accoutumer
Ingresu
to inure
Ispagnolu
habituar
Italianu
assuefare
Tedescu
gewöhnen.