pràticu , agt, nm: pràtigu Definizione chi connoschet bene una cosa, chi dha faet e tenet a pràtiga, chi dh'ischit manigiare a dovere, cun seguresa Sinonimi e contrari connoschidore Modi di dire csn: àere o tènnere una cosa a p. = àere a parusu, connòschere e manizare bene; àere a unu a pràticu = fagherebbei abbitu Frasi faghindhe su casu est ispíciu e pràtigu e coitat ◊ no so pràtigu in cussu logu: no bi so andhau mai 2. de isse no ndhe aiant solu intesu faedhare ma lu teniant a pràtigu.

«« Cerca di nuovo