butàtza , nf, nm: butatzu Definitzione fodhitu, genia de aina po surbare su fogu; sufieto po meighinare in bíngia Sinònimos e contràrios suaroi, sulafocu, surbavogu / tzurforadore Terminologia iscientìfica ans Ètimu cdh. buttáccia.

«« Torra a chircare