acodíe, acodíri , vrb: acudi, acudire, acudiri Definitzione cúrrere a unu logu po ccn. o calecunu bisóngiu o apretu, bènnere, furriare a domo; fàere a tempus a una cosa, arrennèscere a sighire su chi narat s'àteru, a cumprèndhere luego / pps. acurtu e acudidu; acudi una cosa, de una cosa = fàghere a tempus a ndhe godire, leare, o àteru Sinònimos e contràrios achipire, acosiare, acostai, aprobiai, assuprire, bènnere, ghirare, lòmpere / aúrrere Frases candho l'ant bidu rutu sunt acudidos totu a ndhe lu pesare ◊ acudide a su fogu fuidu! ◊ acudei, sunt bocendi a unu! ◊ zente meda est acudia a dhos bíere ◊ àturus piciochedhus fuant acudendi a biri s'automóbbili ◊ sa zente acudit a su divertimentu ◊ si no acodint is de biginau a dhas istagiai ciai si donant una bona craminada!◊ si fia istada sola, comente aia fatu a ndhe acudire a inoghe?! 2. ndhe acudeint cun binujos e coidales iscalaviados ◊ candho as a acudire in letu de sida a ue est mamma tua sa fàcia frita ti at a iscaldire cun sa sua 3. nu apu acurtu a pigai su postali ◊ a sa sola totu custu traballu no l'acudo ◊ toca e agiudamí ca assinuncas no acudu! ◊ a mesudí no acudu a torrai ◊ cumenti fatzu in cuatru dis a ti acudi pantalonis e giacheta?! ◊ current pro acudire zoronada ◊ tui ca cannoscis sa língua tedesca, dhus acudis a cumprendi su chi narant? ◊ ita totu ses narendi, chi no ti acudu?! ◊ dèu cumentzu a bandai, chi potzu acudi postu ◊ innantis fis a lèpores e pudhas a cantu ndhe potias acudire! ◊ sa missa che at a èssere finia, ma chissai chi l'acuda! ◊ camminai candu teneis sa luxi, prima chi s'acudat s'iscuriu! Ètimu spn. Tradutziones Frantzesu accourir Ingresu to run Ispagnolu acudir Italianu accórrere, fare in tèmpo Tedescu eilen, rechtzeitig schaffen.

premedíu, premedívu , agt, avb: primadiu, primariu, primidibu, primidiu, primidivu, primitiu, primmadiu, primmariu, primmediu Definitzione nau pruschetotu de matedu, erbas o frutos chi creschent (ma si podet nàrrere de gente puru), chi funt is primos, chi benint allestru, fintzes innanti de su tempus issoro (a/c.: fintzes candho su foedhu tenet valore de avb. si ponet coment'e un'agt.); fintzes ora antibitzada, innanti, a cunfrontu de un'àtera Sinònimos e contràrios cabidraxu, incàbudu, primadiarzu / cdh. primarincu | ctr. coàinu, coinàlgiu, redadiu, sagotzianu Frases sa méndhula primmaria est in fiore ◊ falaiant su manzanu a s'altzada de s'istella primmaria ◊ dhi at mandau cincu figus primarias ◊ sa mela de Santuanni est mela primaria ◊ premediu meda, ocannu, s'istiu! ◊ cussas pinturas no mi piaghiant meda ca no fia capatze de ndhe cumprèndhere s'alte primidia (P.Gajas) 2. sos laores ant fatu premedios ◊ ancora est premediu a betare basolu ◊ in làmpadas mi chirco messonzu de orju ca fachet primidibu ◊ aiat próitu e a capitanni su terrinu fit rúpitu primitiu 3. premediu ti ndhe ses bénnidu: aite ti ndhe ghiraias goi chito?! ◊ no ti che andhes premediu, a su dutore, ca tantu innantis de cudh'ora no abberit! Ètimu ltn. primitivus Tradutziones Frantzesu précoce, hâtif Ingresu early, timely Ispagnolu temprano, pronto Italianu primatìccio, precòce, tempestivo, anzitèmpo Tedescu frühreif, rechtzeitig.

«« Torra a chircare