allaputzài , vrb: allepuciae, allepuciai, alleputzai, alleputzare, alliputzai, ellepuciare Definitzione papare calecuna cosa, torrare in fortzas, ingrassare; bestire bene, bene cuncordaos, su si fàere bellos in contu de bestimentu Sinònimos e contràrios allepuciri, arrempudhire / addinghillai, allepuritzare, arrepicai 2, assamodare, atrigliare, chinchinnare, cumpòniri, cuncodrai Frases castit, su dotori, chi mi dha podit torrai a allaputzai sa piciochedha, ca est mesu iscòncia ◊ pensa a sa saludi: a trabballai gei andat bèni, ma innantis ti depis torrai a alleputzai! (I.Murgia) 2. poneisí is capedhus e allaputzaisí bèni! ◊ funt sannoris totu bèni allaputzaus e boint èssi serbius cun totu s'arraspetu ◊ dhui fiat genti totu alliputzara, totu infrochitara ◊ e tochit, babbai, allaputzissí ca seus in festa! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir, se pomponner, se parer Ingresu to dress up to make cocky (oneself) Ispagnolu fortalecer, acicalarse Italianu rinvigorire, ringalluzzire, attillarsi Tedescu stark werden, eitel werden, sich aufputzen.

alleporedhàre , vrb Definitzione èssere alligros; èssere o bènnere in calore Sinònimos e contràrios alleporizare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare / insuai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir Ingresu to make cocky, to be merry Ispagnolu estar alegre, estar cachondo Italianu èssere allégro, ringalluzzare Tedescu fröhlich sein, eitel werden.

alleporizàre , vrb Definitzione brinchidare che a su lèpere, èssere alligru, nau fintzes de sa natura de s'ómine candho si faet tètera / macu alleporizadu = chi si giaet a fàere Sinònimos e contràrios alleporedhare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir Ingresu to make cocky Ispagnolu estar alegre, ponerse cachondo Italianu ringalluzzire Tedescu eitel werden.

apudhài , vrb: apudhare Definitzione su si che artzare a su pudhàrgiu, a s’acorru de is pudhas, artzare a pitzu de calecuna cosa che is pudhas; andhare a in artu; su si crèdere meda, bogare atza che pudhu in mesu de pudhas Sinònimos e contràrios apiculai, apodhilare, apudhalzare / ampiai, alciare / alleporedhare, alleporizare, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare Frases ma càstia cussu caboni chi si est apudhau asuba de sa carrada! ◊ custa pudha fiat apudhada asuba de unu muntoni de òru… 2. sa nébida a mengianu de su Frumindosa si ndi apudhat a bidha Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se percher, ragaillardir, remplir d'orgueil Ingresu to perch, to make proud, to make cocky Ispagnolu posarse los pájaros, engallarse Italianu appollaiarsi, ringalluzzire, insuperbire Tedescu sich niederkauen, eitel werden, stolz werden.

apudhichinàre, apudhighinàre , vrb Definitzione fàere su pudhighinu, che is pudhighinos, nau prus che àteru in cobertantza de is piciochedhos; su si pònnere o istare che pudhas, che pudhighinos in pitzu de calecuna cosa Sinònimos e contràrios alleporedhare, alleporizare, apudhai, incaboniscai, ingrigliare / apudhalzare 2. apudhighinada in sas àlbures, sighiat a si fàghere sa zoronada budhinne cariasa Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'enorgueillir, ragaillardir Ingresu to make proud, to make cocky Ispagnolu engallarse Italianu insuperbirsi, ringalluzzire Tedescu stolz werden, eitel werden.

impompàre , vrb Definitzione su si crèdere tropu, èssere tropu prexaos de sèi etotu; fàere bellu, pònnere cosa po bellesa Sinònimos e contràrios apompai, bragai, sisirinare Frases impompada si est a festa torra Flora chin ghirlandhas de vida colorias ◊ si ti amos bogadu a bella… t'impompas, ti allixas! ◊ sa fémina moderna candho s'impompat s'innudat s'ischina ◊ de s'ebba tua si ndhe cherent impompare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se pavaner Ingresu to make proud Ispagnolu presumir Italianu invanire Tedescu eitel werden.

impomponàre , vrb rfl Sinònimos e contràrios apompai, impaonare 1, impompare, impomporredhare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se pavaner Ingresu to strut about Ispagnolu pavonearse Italianu invanirsi, pavoneggiarsi Tedescu eitel werden.

incaboniscadúra , nf Definitzione su s'incaboniscai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu action de se rengorger Ingresu becoming cocky Ispagnolu envalentonamiento, engreimiento Italianu ringalluzziménto Tedescu eitel werden.

ingrigliàre , vrb Definitzione abbiatzare, essire prus atzudos e inganios Sinònimos e contràrios alleporedhare, alleporizare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrilliri Frases a sa música allegra s'ingrígliant finas sos betzos Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir Ingresu to make cocky Ispagnolu engallar Italianu ringalluzzire Tedescu eitel werden.

«« Torra a chircare