iscógliu , nm: iscólliu, iscollu Definitzione logu de orroca, in mare, ue si podent iscolliare, fragassare naves e barcas; istrobbu mannu, dannu / àere o tènnere iscólliu = àere dannu; frastimu: bentu in pupa e iscólliu de prua! Sinònimos e contràrios iscolladorju / cdh. scodhu / derdícia, dialgràscia Frases mi agato che marineri pérdidu in s'iscógliu ◊ sezis pro nois un'iscollu, unu mare sentza fundhu ◊ at piscatu pische de iscólliu 2. at tentu iscólliu ◊ inuve mi pariat terra sana ndhe apo tentu s'iscólliu de morte ◊ ancu tengat iscollu! Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu rocher Ingresu reef Ispagnolu escollo Italianu scòglio Tedescu Klippe.

«« Torra a chircare