arrabbugíu , agt, nm: arrebbuginu, arrebbugiu, arrebugiu, arribbugiu, arribugiu, rebbugiu Definitzione chi o chie no tenet perunu arrespetu po àtere, chi no iscurtat, no ponet mente, una ndhe pentzat e chentu ndhe faet; chi est de naturale malu, trotu, berbétigu, malu, de trassas malas / in A. Liori, Sa cancione …: "toppa nel muro, rabbercio, truffatore" Sinònimos e contràrios corroedhu, malu, mauchedhu Frases a su piciochedhu no dhu boliant promovi in iscola de cantu fiat arrebbugiu ◊ faci de arrabbugiu pudésciu! ◊ ma càstia un'arrebugiu a si ponni a arropai su tzerachedhu!…◊ seus tropu arrebbugius e pretendeus chi Gesugristu si agiurit! ◊ fémmina arrebbugia, ómini corriatzu e genti pretocada no cicat mai morti! ◊ arribugiu sias! Terminologia iscientìfica ntl Ètimu ctl. rebuig Tradutziones Frantzesu scélérat Ingresu wicked, impudent (person) Ispagnolu travieso, insolente Italianu cattivóne, monellàccio, sfacciato, strafottènte Tedescu schlimmer Lausbub, frech.

befajólu , agt, nm: befazolu Definitzione chi o chie istat befandho e erriendho de is àteros, leandho a befa fintzes po giare tzacu Sinònimos e contràrios befadore, befarolu, befianu, bufoneri, bufulanu, cionfragiolu Frases tenes pro totu un'ojada befajola! ◊ candho si capitat in cumpannia est peri brulleri e befajolu ◊ si la sunt ridendhe a iscacàllios befajolos ◊ cussu befazolu at gana de fàghere brullas Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu railleur, moqueur, goguenard Ingresu scoffing Ispagnolu mofador Italianu beffardo, strafottènte Tedescu höhnisch, spöttisch, frech, Spötter, Frechling.

faciúdu , agt: fatzudu, fatzutu Definitzione nau de ccn., chi portat face manna, chi est ifaciu, no sentit bregúngia Sinònimos e contràrios assudu, atzilosu, carimannu, facidostu, facimannu, ifaciu | ctr. bergungiosu, cocode, gavardu Frases prontu de paràulas e fatzutu, chene meta si pistichinzare li rispondhet ◊ no che at àtera faciuda chi ti potat superare, essindhe a ziru… nuda! ◊ faciudu irbirgonzadu! ◊ su faciudu campat Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu dévergondé, effronté Ingresu insolent Ispagnolu insolente, descarado Italianu spudorato, sfacciato, strafottènte Tedescu frech.

«« Torra a chircare