mútzu , agt, nm Definitzione chi che ndhe dhi ant segau un'orrugu, sa punta; chi est curtzu; genia de trunchedhu, mutzigone, fundhu de mata o de àteru comente abbarrat candho che ant segau s'arrestu (es. m. de càule, comente abbarrat in su surcu apustis bodhia sa conca), cosa incurtzada Sinònimos e contràrios istuturradu, mutzadu, mutzurru 1 / cruciu / arrogu, fundhale, múciu, runcu Maneras de nàrrere csn: manimutzu = chi li mancat sa manu; segare una cosa a mutzu = serente, a paris, chentza bi ndhe lassare nudha Frases sa manu mutza e sica aeret giutu, prima de pònnere fogu! ◊ giughet sas alas mutzas e no podet bolare 2. sos caltzones li fint mutzitos 3. sos chercos seculares isparidos sunt e si notat calchi mutzu apena ◊ su mutzu de sa vide ◊ dae su mutzu de s'àrbore, a su calore de su focu at cumintzau a issire unu cordu che ribedhu 4. a sos minores a Pasca lis dant su cocone de ísula e carchi mutzu de casizolu Sambenados e Provèrbios smb: Mutzu, Muzzu Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu coupé Ingresu cut (off) Ispagnolu cortado Italianu reciso, mózzo, mùtilo Tedescu abgeschnitten, Verstümmelte.

secàu , pps, agt, nm: segadu Definitzione de secare; chi est a cantos, a orrugos; cosa segada; fintzes terrenu a pàsculu; iscavu a bisura de canale, po fundhamentu Sinònimos e contràrios arrogau / cunsolza, segada 1 | ctr. intregu Maneras de nàrrere csn: macu segadu de crèschere = chi no at callau a ciorbedhu; ne polto sa cara segada = portu sa faci in terra de sa bregúngia 3. tenzo su segadu de campu a bidatone e apo bisonzu de àtera pastura ◊ ant fatu su secau pro ghetare sos fundhales de sa domo ◊ ant acontzau su camminu e apertu unu secau! (G.F.Sedda) Tradutziones Frantzesu coupé, cassé, rompu, brisé Ingresu cut (off), amputated Ispagnolu cortado, roto Italianu tagliato, reciso, rótto, spezzato, infranto Tedescu geschnitten, abgeschnitten, gebrochen, zerbrochen.

«« Torra a chircare