aggripiài, aggripiàre , vrb Definitzione aferrare cun is ungas comente faent unos cantu pigiones, furare, leare sa cosa angena cun sa fortza; su si mantènnere o aferrare a calecuna cosa Sinònimos e contràrios abbrancai, acafai, afarcai, afarrancae, aggarrai, isculpire / aferrai, aggantzare 2. disisperau, iat circau de s'aggripiai a cancuna cosa, a un'iscusa, a una pregunta chi no connosciat e istentàt a dhu sorighí Ètimu ctl. agripar Tradutziones Frantzesu agripper, attaquer Ingresu to assail, to grab Ispagnolu agarrar Italianu ghermire, aggredire Tedescu mit den Krallen fassen, überfallen.

farrogài , vrb: forrocare, forrociare, forrocrare, forrogai, forrogare, forrogari, forrogiare, forroxare Definitzione murigare, mòvere, furriare sa terra o àteru coment'e cricandho cosa: est mescamente su chi faet su procu cun su bruncu; in cobertantza e nau cun tzacu, tocare cosa chi no si connoschet o chentza s’abbilidade chi serbit Sinònimos e contràrios chibare 1, corrovai, fodichinare, forroghedhare, iforrogare, isprecolare, scarrovai, sforrogonai, tufonari Frases si li forroxant sa casa, su muscone si difendhet! ◊ sos porcos forrojant cun su murru ◊ est farroghendi in fundu de su cadinu ◊ fit forrocrànnesi chin su tzintziricu sas pinnas de su nare ◊ si agateit sa domo prena de carabbineris forroxendhe in onzi cuzolu ◊ aiant irraichinatu crastos e forrocratu campos de laore ◊ su sirvonedhu istat semper forrociandhe 2. ti forrojas in sónnios de solidade ◊ fiza mia, ite pugnale chi pro te mi forroxat in su coro! 3. no bi forroghes nudha tue, in sa televisione, ca no ndh'ischis! Ètimu ltn. *foriculare Tradutziones Frantzesu fouiller, fouiller du groin Ingresu to rummage, to grab Ispagnolu hurgar, hozar gruñendo Italianu frugacchiare, frugare, grufolare del maiale Tedescu kramen, stöbern, wühlen.

«« Torra a chircare