abburraciài , vrb rfl Definitzione bufare a tropu cosa cun àrculu Sinònimos e contràrios imbreacare, imburraciai 2. cun su babbu abburraciadu si sunt postos a ciarrare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'enivrer Ingresu to get drunk Ispagnolu emborracharse Italianu ubriacarsi Tedescu sich betrinken.

abbutzàre , vrb: abbuzare 1 Sinònimos e contràrios abbujare, annozare, increstare, intristai Frases candho benit s'atunzu deo mi abbuzo! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu courroucer Ingresu to worry, to get angry Ispagnolu ensombrecerse Italianu corrucciare Tedescu ärgern.

acanciàre , vrb: acansae, acansai, acansare, acansciare, acantzai, acantzare 1, acantzari, acassare, alcansare, alcantzai, arcansare, arcantzai, arcassare Definitzione arrennèscere a tènnere cun sa pregadoria, arrecire calecuna cosa de Deus, o fintzes su giare chi faet Deus, prus che àteru foedhandho de gràtzias Sinònimos e contràrios arrecabai, dare, cuntzèdere | ctr. arrafudai, necare Maneras de nàrrere csn: acassare, acansare una gràscia, unu disizu; alcantzai a unu fuendisí = sighírelu; alcantzai camminu = fàghere caminu, fàghere tretu Frases cussu est disillu chi podit acansai ◊ acansade, Segnore, chi pro raru favore sonnu e no morte siat custu sou! (P.Mossa)◊ bidat onzi gràssia acansada! ◊ pro nois domandhade su favore cun s'aficu chi siat acansadu (A.Zedde)◊ totu su chi ti apo auguradu ti benzat acansadu dae Deus! ◊ pregheit a totu sos santos pro li arcansare sa gràscia ◊ custu disígiu no podit èssiri acantzau Ètimu spn. Tradutziones Frantzesu obtenir Ingresu to get, to grant Ispagnolu alcanzar, impetrar Italianu impetrare, accordare Tedescu erbitten, bewilligen.

acatarrài, acatarràre , vrb: catarrare Definitzione pigare o aciapare arremadiu Sinònimos e contràrios arrasfriai, arremadiai, arremare, arrumai, incatarrai Terminologia iscientìfica mld Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'enrhumer Ingresu to get cold Ispagnolu resfriarse Italianu infreddarsi Tedescu Katarrh bekommen.

achibberàre , vrb Definitzione essire chíbberu, prenu coment’e ufrau; nau de ccn., su si crèdere meda, arrennegare po pagu; istrínghere / achibberare sa tzinta = istringi su cintu Sinònimos e contràrios achighiristai, altivai, incaboniscai, inchibberare, inchighiristai / abbetiae, afutare, airai, arrabbiai, arrannegai, inchietae, incrabudhire, infelai, infuterare, renignai / afíere Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'obstiner, s'entêter, se mettre en colère Ingresu to be obstinate, to get angry Ispagnolu hincharse, obstinarse, irritarse Italianu incaponire, adirare Tedescu sich versteifen, sich entrüsten.

achipíre, achipíri , vrb Definitzione fàere meda in pag'ora; fàere a ora, a tempus Sinònimos e contràrios achivire, aciviri, acodie Maneras de nàrrere csn: a. bisonzu = resèssere a fàghere; a. a su dovere = atèndhere a su dovere, fai unu doveri Frases chie est lestru e cabosu achipit in su tribàgliu ◊ a cosire a màchina s'achipit prus chi no a manu ◊ pro achipire faghide cun ambas manos! ◊ tocat de achipire si cherimus cumprire su tribàgliu! ◊ triballu inzotosu no si ndhe achipit ◊ si s'achipit de coro su dovere che passat su tempus prus serenu 2. chi ia achípiu a su pulma no ndhe fui torrau a pei ◊ su tempus est lestru e deo no poto achipire: lu giuto a tretu e mi at bell'e sighidu (N.Pianu)◊ oe no dh'achípio a fàere custa faina: che dh'acabbo cras ◊ candu est meda, in logu de asfaltu s'àcua no benit achipia Ètimu itl. accivire Tradutziones Frantzesu faire vite, travailler efficacement Ingresu to get through a big piece of work, to work with efficacy Ispagnolu despachar Italianu sbrigare mólto lavóro in pòco tèmpo, lavorare con efficàcia Tedescu leisten, schaffen.

achirràre , vrb: achirriare Definitzione bènnere o andhare a unu chirru, a una bandha, e fintzes pònnere o acostire, andhare o lòmpere a iscúdere a ccn. Sinònimos e contràrios abasciai, andhare, assèndhere, bènnere, brincae, falare, pòniri | ctr. alciare, ampiai, pigai 1 Frases achirriare a Tàtari ◊ su mudiore achirrat de repente: no s'intendhent prus chidérios de pessones, de animales (L.Loi) 2. achirratinne dae cadhu! ◊ canno proet, s'abba achirrat dae sas nues ◊ a su postale si li fint secatos sos frenos in sa pénnita e fit achirratu che unu raju a supra de su carru ◊ a Cristos nche l'ant achirratu dae sa ruche ◊ lampu de focu chi li achírriet! 3. a sa zanna l'at achirriau s'istanca ◊ a Cherchedhu l'ant achirratu s'apoerju "Sindrajolu" Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu descendre Ingresu to get down Ispagnolu venir, ir, bajar Italianu venire, andare, scéndere Tedescu kommen, gehen, absteigen.

acorrochinàre , vrb rfl Sinònimos e contràrios abbetiae, aperrighinare, tostoinare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'obstiner, s'entêter Ingresu to get obstinate Ispagnolu emperrarse Italianu incaponirsi Tedescu sich versteifen.

acroconài, acroconàre , vrb Definitzione pigare crocone, arrennegu, dispraxere / acroconàresi de un'idea = incaschetare, tzacaresiche un'idea frimma in conca Sinònimos e contràrios arrampedhai / abbetiae, afutare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchibberare, inchietae, inchighiristai, inchimerai, infelai, infuterare, renignai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'obstiner, se mettre en colère Ingresu to get angry, to become obstinate Ispagnolu enfadarse, emperrarse Italianu incaparbire, arrabbiare Tedescu eigensinnig werden, zornig werden.

afegonàre , vrb Definitzione bufare binu meda (o àteru cun àrculu), èssere giau a su binu, imbriagare fatuvatu Sinònimos e contràrios abbinai, afegare, infegare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'enivrer Ingresu to become gipsy, to get drunk Ispagnolu emborracharse Italianu avvinazzarsi, ubriacarsi Tedescu sich betrinken.

aggromoràre , vrb Definitzione pigare o fàere gromore, arrennegu Sinònimos e contràrios afelonare, aggromare, infelai, renignai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'emporter Ingresu to get angry Ispagnolu amoscarse Italianu stizzirsi Tedescu sich ärgern.

aggrunciàre , vrb Definitzione fàere a unu túturu, a unu lómboru Sinònimos e contràrios acarrongiai, afrascillonai, aggraminzonare, ammaugionai, arruntzai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai, pizigonare | ctr. istirai Frases est una búglia o est beru custu meu malu abbizu? Si mi aggrúnciat limba e chizu candho ndh'intendho su seru! (I.Virdis) Tradutziones Frantzesu se contracter Ingresu to get wrinkled, to shrink Ispagnolu contraerse, encogerse, arrugar Italianu contrarsi, spiegazzare Tedescu zusammenschrumpfen, schlecht zusammenfalten.

aggruncíre , vrb Definitzione fàgheresi totu a prigas, a unu túturu, a cancarrone Sinònimos e contràrios acarrongiai, afrascillonai, aggranchizonare, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai | ctr. istirai Tradutziones Frantzesu se contracter Ingresu to get wrinkle, to shrink Ispagnolu contraerse, arrugarse Italianu contrarsi, piegazzare Tedescu zusammenschrumpfen, zerknittern.

allacàre 1 , vrb Definitzione calare o orrúere chentza fortzas, guastare, nau de erbas Sinònimos e contràrios allacanae, allancare, allagorjare, alleventare, ammoltighinare, arrematai, arrèndhere, ilvalaxare / apudrigare Tradutziones Frantzesu s'affaisser Ingresu to get disheartened Ispagnolu abatirse Italianu abbiosciarsi Tedescu zusammenbrechen.

allicàre , vrb Definitzione pigare o tènnere a unu cun allicos, cun calecunu gustu, pigare gustu, pònnere abbitúdine a calecuna cosa chi praghet; pònnere apostu, arrangiare, contivigiare, tènnere contu Sinònimos e contràrios abbetuare, abesare, acomunai, acostumai, arranguai, imbisciare, ingustai / allichionare, ingolumare Frases sos pitzinnos tue los incantas e allicas cun méndhula e nintzola 2. su frutu de sa binza cheret allicadu! Tradutziones Frantzesu s'habituer, s'accoutumer Ingresu to get accostumed Ispagnolu acostumbrarse Italianu avvezzarsi, assuefarsi Tedescu sich gewöhnen.

altudhíre , vrb rfl: altzudhire, artudhire, artzudhire, astudhire, atudhire Definitzione atzutzudhire, pònnere sa tzudha, inteterare su pilu de su fritu, de s'assíchidu o de sa timoria, de s'isprama Sinònimos e contràrios aciuciudhae, altudhare, assunciudhai, aturtudhire, atzudhai Frases sos pilos mi si fint altzudhidos ca mi pariat de intèndhere ispisinzu de pessones ◊ unu cane orulendhe ti astudhit sas palas de ispreu ◊ bastat solu un'umbra dai tesu chi bos faghet altudhire onzi tudha ◊ s'assuconu l'aiat fatu atudhire cantos pilos giughiat ◊ solu a bi pessare si mi artzudhint sas palas! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu en avoir la chair de poule Ingresu to get goose-flesh Ispagnolu espeluznar Italianu accapponare Tedescu schauern.

ammalèsci , vrb: malèsciri Definitzione fàere andhandho e impeorandho, andhare de male in peus Sinònimos e contràrios aggravae, immalèsciri, impeorai, impeusare, pejorare | ctr. imbonire, mediare Frases no siast contràriu a s’onnipotenti ca s’ànima ti ammalescit! (E.Pillai)◊ is cosas funt ammalescendi! Tradutziones Frantzesu s'aggraver Ingresu to get worse Ispagnolu empeorar Italianu aggravarsi Tedescu sich verschlimmern.

ammoriscài , vrb Definitzione fàere de colore niedhudu, regotu, su colore chi giaet a sa carrítzia su sole a meda Sinònimos e contràrios abburare, acotilai, anniedhigai, inniedhigai, recòghere Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu noircir, brunir Ingresu to get tanned Ispagnolu broncear Italianu abbronzire Tedescu gebräunt werden.

ammurratzàre , vrb Definitzione cambiare colore a murru, nau de sa die candho est cumenciandho a iscurigare Sinònimos e contràrios ilmurinare, incrinare, interighinare, interinare, murinai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu faire nuit Ingresu to get dark Ispagnolu anochecer Italianu imbrunire, farsi nòtte Tedescu dunkel werden.

annebbiàre , vrb Definitzione su si pigare annébbiu, arrennegu meda Sinònimos e contràrios abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchighiristai, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare Tradutziones Frantzesu se mettre en colère Ingresu to get angry Ispagnolu irritarse, encolerizarse Italianu adirarsi, sdegnarsi Tedescu sich erzürnen.

«« Torra a chircare