abbrodhiàre , vrb rfl: abbrudhai, abbrudhare, abbrudhiare, aprudhare Definitzione èssere o istare a murru bocau, pigaresidha, ofèndhere, su si dispràxere Sinònimos e contràrios abbrufulai, abbuscinare, acasidhare, aconchedhare, amprudhiare, annicare, annozare, pirmare Frases mama tua si abbródhiat si no lu càrculas, a frade tuo! ◊ mi abbrudhat abberu a bos fàghere apitare! Ètimu spn. embrollarse Tradutziones Frantzesu bouder Ingresu to sulk Ispagnolu enfurruñarse Italianu imbronciare Tedescu schmollen.

acasidhàre , vrb Definitzione ufrare coment'e unu casidhu, meda; primare coment'e candho unu si ofendhet Sinònimos e contràrios abbrodhiare, abbudhai, abbuscinare, annicare, annozare, atrafudhai, ingromorare, pirmare, ufiare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu bouder Ingresu to sulk Ispagnolu enfurruñarse Italianu imbronciare Tedescu schmollen.

aconchedhàre , vrb Definitzione istare primaos Sinònimos e contràrios abbrodhiare, annicare, annozare, ingromorare, pirmare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu bouder Ingresu to sulk Ispagnolu enfurruñarse Italianu ammusire, imbronciare Tedescu schmollen.

amprudhiàre , vrb rfl Definitzione essire a primma, su si ofèndhere Sinònimos e contràrios abbrodhiare*, abbrufulai, abbudhai, abbuscinare, acasidhare, annicare, atrafudhai, pirmare, pudhare 1 | ctr. cuntentai, prexai 2. seo amprudhiada po cumente as tratau a tzia mia! Tradutziones Frantzesu faire la moue, bouder Ingresu to sulk Ispagnolu enfurruñarse Italianu imbronciarsi Tedescu schmollen.

annicàre , vrb Definitzione essire de malumore, tristos, sérios, unu pagu oféndhios Sinònimos e contràrios abbrodhiare, abbudhai, aconchedhare, amprudhiare, annichidai, annozare, atrafudhai, imbromare, ingromorare, pirmare, pudhare 1 | ctr. allegrare, prexai Frases proite no ti annicas e ti alteras candho bestint sa sarda poesia fatendhe a su limbazu violeras? (P.Casu)◊ si est annicadu cun megus ca li apo nadu chi no lu cherzo! Tradutziones Frantzesu bouder, mettre de mauvaise humeur Ingresu to put in a bad mood Ispagnolu amostazar Italianu imbronciare, métter di malumóre Tedescu schmollen, verstimmen.

annozàre , vrb: annugiai, annungiai, annuzare Definitzione su si pigare annozu, su si fàere tristu Sinònimos e contràrios abbrodhiare, abbudhai, abbujare, abbuscinare, acasidhare, aconchedhare, annicare, atrafudhai, pirmare Frases si burlo eo si annuzant e mi faghent sas ficas ◊ su pentzai ca una picioca in su mellus de bivi si nd'iat a èssi dépia andai dhi annugiàt su coru 2. che néula de maju si annuzat e iscrarit onzi die Ètimu ctl. anujar Tradutziones Frantzesu se vexer, bouder Ingresu to resent, to sulk Ispagnolu resentirse, picarse Italianu risentirsi, imbronciarsi Tedescu sich beleidigt fühlen, schmollen.

aufàre , vrb Definitzione istare a ufas!, nau de chie dhi giaet ifadu dónnia cosa Sinònimos e contràrios abbrodhiare, abbrufulai, abbudhai, acasidhare, aconchedhare, acubare, amprudhiare, annicare, annozare, atrafudhai, pirmare, strugnai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu bouder, se fâcher Ingresu to sulk, to be vexed Ispagnolu enfadarse, torcer el morro Italianu imbroncire, corrucciarsi Tedescu schmollen, sich ärgern.

pirmàre , vrb: aprimmare, primai, primare, primmai, primmare Definitzione essire a primma, su pigare coment'e un'ofesa grave una diferéntzia o iscórriu, ma fintzes fàere ofèndhere e pigare dispraxere; nau de sa die, de is àrias, intrullare, ammontare s'aera de nues Sinònimos e contràrios abbrodhiare, abruncudhiri, acasidhare, annicare, annozare, atrafudhai, ingromorare, pudhare 1, ufredhare Frases proite ti ses pirmatu chin isse? ◊ proite l'as primmadu? ◊ is duas sorres si furint primadas e no dh’iant giau mancu una manu de agiudu 2. sa die si est primmendhe, so bidindhe nues carrarzendhe s'aera Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu faire la moue, bouder Ingresu to sulk Ispagnolu enfurruñarse Italianu imbronciare Tedescu schmollen.

«« Torra a chircare