ammúsciu , nm: múschiu* Definizione ammurrionadura, su s'intristare primmaos e naendho cosa po calecuna ofesa o cosa chi no est pràchia Sinonimi e contrari morrugnu, raganza, raganzada / bústica, prima Traduzioni Francese murmure continuel, bouderie, bougonnement Inglese mumbling, sulky expression Spagnolo refunfuño Italiano borbottìo, bróncio Tedesco anhaltendes Murren, finsteres Gesicht.

chígia , nf: chiza, ghitza Definizione sa cara po comente paret, po su chi bolet nàrrere de su chi unu sentit Sinonimi e contrari aerzu, bisura, chèrgia, cilla, tiva / atzile / cara, faci Modi di dire csn: èssere in c. mala = èssere arrennegadu, istare male; èssere in c. bona = èssere de umore bonu, allegru, istare bene; torrare in c. una cosa = acontzàrela, azustàrela a manera de si pòdere abbaidare cun piaghere; fàere chígia mala a ccn. = fàghere malu a cara, retzire in manera frita a ccn. Frasi che intro mesu brighendhe, nendhe cun mala chiza…◊ oe no mi aperit chiza ca mi est morta sa fiza 2. in sa chéjia bi fit de arranzare sa cobertura e àteros imbravúcios pro la torrare in chiza de cristianos a sa festa Etimo ltn. cilia Traduzioni Francese mine, aspect, air courroucé Inglese frown, appearance Spagnolo aspecto, ceño Italiano sembiante, aspètto, cipìglio Tedesco Aussehen, finsteres Gesicht.

inchigiàre , vrb: inchizare Definizione fàere o essire coment'e in cara trista, o fintzes arrennegada; nau de s'aera, annuare Sinonimi e contrari achizare, acristai, inchizire, incilliri 2. sas boghes de su bentu inchizant s'ària che lamentos de atitadora ◊ s'aera oe si ch'est inchizendhe Etimo srd. Traduzioni Francese froncer le sourcil (s) Inglese to frown Spagnolo fruncir el ceño Italiano accigliarsi Tedesco ein finsteres Gesicht machen.

inchizidúra , nf Sinonimi e contrari inchizada Etimo srd. Traduzioni Francese air courroucé Inglese scowl Spagnolo ceño Italiano cipìglio Tedesco finsteres Gesicht.

incillíri , vrb: incixie, incixiri Definizione ammostare o fàere cara de inchietu istringhendho is chígios; pònnere pentzamentu Sinonimi e contrari achizare, acristai, inchigiare, inchizire, increstare, ingrispire Frasi candu nant cancuna cosa po issa s'incillit e s'inchietat, ma est pronta a perdonai Etimo srd. Traduzioni Francese froncer le sourcil (s) Inglese to frown Spagnolo fruncir el ceño Italiano accigliare Tedesco ein finsteres Gesicht machen.

istrúgnu , nm, agt: istrúngiu, strugnu Definizione su istare primmaos po calecuna cosa chi no est pràchia; nau de unu po sa manera de fàere, chi est iscontriosu, chi si dha pigat luego, chi si che artzat Sinonimi e contrari abbródhiu, annógiu, atrafudhu, bischiza, bústica, labbrione, pussàgiu / arritzonidu, crispudu Traduzioni Francese bouderie, bourru Inglese pout, rough Spagnolo morro, arisco, huraño Italiano bróncio, bùrbero Tedesco finsteres Gesicht, mürrisch.

«« Cerca di nuovo