alleputzadúra , nf Definizione pulidesa sobrada in su bestire, su si fàere bellos meda, totu bene o fintzes tropu cuncordaos de bestimentu, a braga, comente faent is pageris Etimo srd. Traduzioni Francese s'habiller avec une certaine recherche Inglese refinement in dressing Spagnolo refinamiento en el vestir Italiano ricercatézza nel vestire Tedesco sich gesucht kleiden.

arrepicài 2, arrepicàre , vrb rfl: repicare Definizione su si pònnere bene de bestimentu, cuncordare cun arrepicus Sinonimi e contrari allaputzai, impompitare Frasi ma càstia comenti si arrepicat custa bècia! ◊ est totu bèni arrepicau, oi Etimo spn. repicarse Traduzioni Francese se pomponner Inglese to wear frills, to dress elegantly Spagnolo acicalarse Italiano ornarsi di frónzoli, vestire con eleganza Tedesco sich mit Flitterwerk schmücken, sich mit Eleganz kleiden.

assamodàre , vrb: assemodare Definizione bestire a sa moda, bene Sinonimi e contrari allaputzai, allepuritzare 2. est una giòvana assemodada Etimo srd. Traduzioni Francese pomponner, parer Inglese to make fit tightly Spagnolo vestir a la moda, acicalar Italiano vestire secóndo la mòda, attillare Tedesco nach der Mode anziehen.

beltíre , vrb, nm: bestire, bestiri, bistire, bistiri, vestire Definizione pònnere bestimentu in dossu; su bestimentu etotu, ma prus che àteru de fémina o de pipios Sinonimi e contrari ghestire / alentai, intrare, pònnere | ctr. ischígnere, ispogiare Modi di dire csn: bestire ànimu a unu = pònnere corazu, animare, alentai; bestire sidi, apititu = pònnere o batire sidi, apititu; bestire apare duas cosas = intràrelas apare; bestíresi a… (fémina, ómine, preíderu e gai) = bestíresi comente a…, de pàrrere unu…; bistiri abertu = chi l'ant fatu de pòdere abbèrrere o serrare a butones, limetas e gai; su bestire podet èssere nou, betzu, largu, astrintu, curtzu, longu, zustu, addatu, serradu, abbertu Frasi los ant bistios e cartaos a nobu ◊ a filla mia dha bestu comenti bollu dèu ◊ Billoi bestiat a pantalonis biancus, cartzas niedhas a istafa, sa giacheta de orbaci niedhu e sa berrita ◊ a carrasegare isse si est bestidu a fémina, sa muzere a ómine ◊ una dí su príntzipi si est bestiu a piscadori 2. a sa pitzinna li ant fatu bestires bellos ◊ li cherent samunados sos bestiredhos, a su pitzinnu 3. e chie la podet bistire s'abba e chie ndhe la podet bocare sa malàida? ◊ a sa dommo noba che aiant bestiu petzi sas cadiras ◊ cherio cosa bona pro mi bestire apetitu ◊ pro li bestire ànimu lu bantabat ◊ su sudore li bestit prus sapore a su pane ◊ Bantoni aiat bestiu in mesu àteru nàrrere pro secare cussu negóssiu Cognomi e Proverbi prb: chie de s'anzenu si bestit restat ispozadu Etimo ltn. vestire Traduzioni Francese habiller, vêtir, vêtement Inglese to dress, suit Spagnolo llevar, ropa Italiano vestire, indossare, vestito Tedesco anziehen Kleidung.

chígnere , vrb: chínghere, cíngiri Definizione pònnere su bestimentu intrau in dossu (o fintzes in pitzu: bonete, muncadore), pònnere is coedhas de sa camisa o àteru aintru de is pantalones o de àteru bestimentu chi lompet a chintzu (a logos fintzes solu pònnere su costúmene); coment'e pigare a chintzu, nau in su sensu de bínchere / pps. chintu 1, cintu 1 Sinonimi e contrari abbragare, arraghilare, atrintzai, bestire / chintare, inchínghere / bíncere | ctr. ischígnere, spogiai Frasi addaghi ti ndhe pesas dae letu ti chinghes ◊ cussa camisa chinghedichela a intro de sos pantalones! ◊ sunt chinghindhe su mortu innantis chi s'ifritet ◊ como mi chingo su mucatore 2. bi cheret detzi continentales a la chínghere a unu sardu!…◊ cussu a tie ti la chinghet in totu ◊ bi l'apo chinta! Etimo ltn. cingere Traduzioni Francese habiller, vêtir Inglese to dress Spagnolo ceñir, vestir, llevar Italiano cìngere, vestire Tedesco umschließen, anziehen.

iscagatzàdu , agt Sinonimi e contrari drodhe, sgangagliau Etimo srd. Traduzioni Francese négligé dans l'habillement Inglese slovenly Spagnolo dejado, desaseado Italiano sciatto, trascurato nel vestire Tedesco nachlässig.

tràgiu , nm: traju, trazu 1 Definizione manera (fintzes moda) de si bestire, manera, betu de fàere; fintzes su chi unu paret a cara, a sa carena Sinonimi e contrari grabbu, manera, tratu / aerada, bisura Frasi ses giòvanu de bellu tràgiu, non feu che a mie ◊ su ghéneru teniat unu bonu traju in su manizu de sas piatzas de carbone ◊ bi at poetes a tràgiu lestru e poetes a tràgiu lenu, cantendhe ◊ su tràgiu est su chi distinghet su poete de palcu 2. chie est cudhe? a su traju mi paret gente nostra! ◊ a su tràgiu assimbillant a su babbu ◊ bidei custos benzendhe, ma de tràgiu no pariant de bidha ◊ custas poesias sunt a trazu de trallallera Etimo ctl., spn. trajo Traduzioni Francese allure, port, façon de s'habiller Inglese style, carriage, look Spagnolo traje, porte Italiano fòggia di vestire, tratto, portaménto Tedesco Tracht, Haltung.

«« Cerca di nuovo