dellézu , nm: dilleju, dillezu, dilléziu Definizione cosa chi si faet o si narat po bogare in bregúngia a unu / èssere, istare a dilléziu = istai mali meda de papai o de bistimentu, agiummai a befa, a arrisu de sa genti Sinonimi e contrari allera, arréula, atrecu, befa, bisera, ciacota, cionfra, deleu, dríngula, inzenzu, iscàranu, iséria, mofa, siera Frasi sa crítica l'at fatu a dellezu! ◊ pro vívere a dellezu, innanti morta! ◊ l'ant leadu a inzenzu e dellezu Etimo itl. dileggio Traduzioni Francese dérision Inglese mockery Spagnolo escarnio, mofa (f) Italiano irrisióne, schérno Tedesco Hohn.

innóriu , nm Definizione totu su chi si narat o chi si faet a dannu e a bregúngia de s'àteru, cosa dhi leat o podet leare s'onore Sinonimi e contrari afrenta, afrontu, aggràbiu, aggrau, infamamentu, inzenza / discréditu, disdoru, ilbàntidu, sprannoru, tragàgiu Frasi frades carrales no si dant innóriu Etimo srd. Traduzioni Francese outrage, dérision Inglese scorn Spagnolo vilipendio, afrenta Italiano vilipèndio, schérno, detrazióne, diffamazióne Tedesco Hohn, Verleumdung.

tzàntara , nf: tzàntera Definizione bregúngia manna, cosa de ndhe dèpere tènnere bregúngia / fàghere tzàntara = fàere bregúngias Sinonimi e contrari arréula, befa, bilgonza, gutiperu, iscàranu / cdh. ciàntara Frasi mi as giuradu chi mi batias a tzàntera de sa zente, ma ti ses fadhidu! ◊ cussu est sa tzàntara e su risu de su logu ◊ arratza de tzàntara custa de 'Tangentópoli', sos amministradores furendhe! ◊ semus sa tzàntara de sa bidha, petzi che brigare! 2. sa rosa de sa cussorza est diventada pubusa, ponzendhe fatu a unu feminarzu, sa tzàntara! Etimo srd. Traduzioni Francese risée, moquerie Inglese scorn Spagnolo escarnio, ludibrio, mofa Italiano ludìbrio, càusa di schérno, di derisióne, canzonatura Tedesco Spott, Gespött.

«« Cerca di nuovo