abbrancài, abbrancàre, abbrancàri , vrb Definizione aferrare e mantènnere cun fortza; arrapiare, furare Sinonimi e contrari acafai, afarcai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, barrancai, carrabbusai; arrapare 2, furai Frasi si abbrancat a su truncu che sa edra ◊ dh'iant abbrancau e fatu dh'iant mòrrede atzogau ◊ si narat cosa dh'abbrancu! 2. no est piús domo mea, ma àrvule ruta inuve totus colant e abbrancant (G.Chironi)◊ su capedhu mi ndi dh'at abbrancau cussu piciocu! Etimo srd. Traduzioni Francese saisir Inglese to grip Spagnolo agarrar Italiano abbrancare, aggrapparsi Tedesco mit den Krallen packen, sich festhalten.

aciapài , vrb: aciapare, aciopare, atzapai, atzapare, ciapai Definizione agatare de cumbinatzione o cricandho; pigare, aferrare calecuna cosa cun is manos o àteru, nau fintzes in su sensu de furare, de ingòllere maladia o àteru / pps. aciapadu, aciàpidu / aciapai ccn. mali = collire maladia Sinonimi e contrari abbigiare, acatare, aciocai, apaciapai, cassai, furai, tènnere / abbrancai, acafai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, collire | ctr. iscapare, lassai Frasi l'ant aciapadu rutu in su ludu ◊ chie chircat aciapat ◊ crediant de atzapare su locu serrau ◊ su tempus colat e nos atzapamus diversos ◊ candho leadu s'at sa mascaríglia mi so aciàpidu cun muzere mia! ◊ betzu e débbile, n'at atzapatu sa morte ◊ aciopeit su frade bochindhe fogu ◊ ómines e féminas si chircant, s'aciopant, si leant e si lassant 2. aciapa su gatu ca ndi at furau s'arrocali! ◊ passendi in sa porta ndi at aciapau sa fatura Etimo itl. Traduzioni Francese attraper Inglese to catch Spagnolo coger, agarrar Italiano acchiappare Tedesco fangen.

aciufài 1 , vrb: atzofare, atzufare Definizione aggarrare, aferrare a pilos, brigandho e iscudendhosi apare Sinonimi e contrari acanciofai, atzuntzudhare, incabigliare, tipiliare, tipilire Frasi l'atzufat e li lompet airadu ei sas piús pumas bellas li at tiradu (D.Ena)◊ li atzufat torra e l'agganguglitat chi cudhu ndhe bogaiat donzi oju che pirastru! ◊ a mie sa prepoténtzia cumbenit ca mi atzufo sa prima chi mi benit! Etimo itl. Traduzioni Francese attraper Inglese to seize Spagnolo agarrar, coger por el pelo Italiano acciuffare Tedesco beim Schopf fassen.

afarrancàe, afarrancài , vrb: afarruncai, afarruncare Definizione betare is manos aferrandho comente faent unos cantu animales cun is farrancas (es. gatos), betare is manos po aferrare (fintzes faendho a furadura), fèrrere, ingòllere cun is farrancas; pigare cosa cun is manos postas impare a bisura de istrégiu cofudu / afarruncaisí = acadharesiche a carchi logu cun sas manos, apilicare Sinonimi e contrari abbrancai, acafai, aciapai, afarcai, aferrai, aggafai, agganciai, aggarrai, agguantai, carrabbusai, cascarrai / furai, pigai Frasi s'intruxu portat is ungas mannas fatas po afarruncai 2. coment'e una casidhada manna, s'ísula nosta dh'ant ispérdia is crobus chi afarruncànt su mebi a fitas Etimo srd. Traduzioni Francese saisir Inglese to grip Spagnolo agarrar Italiano ghermire, arraffare Tedesco packen.

afranciàre , vrb Sinonimi e contrari abbranchiare, afranchiare / afianzare 2. candho a denote si perdiant isetaiant a s'incràs avreschendhe afranciados a una maja o abbratzados a un’àlvure Traduzioni Francese rafler Inglese to grasp Spagnolo agarrar Italiano arraffare Tedesco raffen.

aggafài, aggafàre , vrb: agghefare, agganfai Definizione pigare cun fortza, poderare bene a manos / a manu agganfada = a manudenta Sinonimi e contrari abbrancai, acafai*, aciapai, afarcai, afarrancae, aferrai, agganciai, aggarrai, aggranfare, agguantai, carrabbusai | ctr. lassai Frasi dh'at agganfau, mi dh'at cratzau asuta, dh'at irmarmau! ◊ manus de atzàrgiu dhi aggafant is bratzus ◊ agghefat sa crucurighedha e bufat unu tzicu de abbardente ◊ mi seu agganfau a un'arrampu ma ndi seu arrutu etotu ◊ mi faghiat girare tota sa bidha teníndhemi a manu agganfada Traduzioni Francese saisir, agripper Inglese to grip, to seize Spagnolo agarrar Italiano afferrare, ghermire Tedesco packen.

agganciài , vrb: aggantzare, agghenciai Definizione pigare o aferrare cun gànciu, forte a manos etotu coment’e pigandho a gànciu, ma fintzes leare o ingòllere aifatu; abbutonare / leare, andhare a manu aggantzada = a manu pigada Sinonimi e contrari abbrancai, acafai, aciapai, afarcai, afarrancae, aferrai, aggarrai, agguantai, carrabbusai, mantènnere, picare | ctr. lassare Frasi apo bisonzu de èssere aggantzada e nutrida ◊ arrimat su paperedhu e agghènciat s'ampudha de s'àcua ◊ cudhu dh'agghènciat a su bratzu e ndi dhi pigat su dinai! ◊ aggantza su brassolu! ◊ a carrasegare aggantzant a Zorzi in ziru ◊ fut lompindhe a isprèndhere sos cadhos candho dh’ant agghentzau e che dh'ant furau 2. o truncat o aggànciat! ◊ unu nudha, carchi cosa chi agghentzas o chi pentzas Etimo itl. agganciare Traduzioni Francese saisir Inglese to cling, to catch Spagnolo enganchar, agarrar Italiano agganciare, aggrappare, ancorare, prèndere Tedesco sich festhalten, verankern, nehmen.

aggarrài , vrb: aggarrare, aggherrai, aggherrare Definizione pigare cun fortza, cun manu firma, poderare Sinonimi e contrari abbrancai, acafai, acherrai, aciapai, afarcai, afarrancae, aferrai, aggafai, agganciai, aggranfare, agguantai, carrabbusai | ctr. lassare, iscapae Frasi dh'iat aggherrau a su tzugu e fiat allupendidhu ◊ iant aggherrau su serbidori e dh'iant arropau ◊ l'at aggarrau che frochedhu, furriau a s'imbesse e li at dau una bella abbinatada ◊ mi at aggarrau e iscutu a gropas de su cabadhu coment'e unu sacu Etimo ctl., spn. Traduzioni Francese saisir Inglese to grip Spagnolo agarrar Italiano afferrare Tedesco packen.

aggripiài, aggripiàre , vrb Definizione aferrare cun is ungas comente faent unos cantu pigiones, furare, leare sa cosa angena cun sa fortza; su si mantènnere o aferrare a calecuna cosa Sinonimi e contrari abbrancai, acafai, afarcai, afarrancae, aggarrai, isculpire / aferrai, aggantzare 2. disisperau, iat circau de s'aggripiai a cancuna cosa, a un'iscusa, a una pregunta chi no connosciat e istentàt a dhu sorighí Etimo ctl. agripar Traduzioni Francese agripper, attaquer Inglese to assail, to grab Spagnolo agarrar Italiano ghermire, aggredire Tedesco mit den Krallen fassen, überfallen.

allancài , vrb Definizione pigare de mala manera, a s'airada Sinonimi e contrari abbrancai, afarcai, afarrancae, aggafai, aggarrai, aggranfare, agguantai Frasi ghetendi is farrancas a cantu poit allancat is prendhas de s'oreria ◊ agatat sa cosa, si dh'allancat e ponit in busciota ◊ chi allancu s'oreria no torru a trabballai! ◊ dus cropus de iscupeta de asegus dh'allancant Traduzioni Francese attraper avidement Inglese to catch avidly Spagnolo agarrar Italiano afferrare avidaménte Tedesco gierig packen.

inghitài, inghitiài , vrb: unghitai Definizione betare is ungas in su sensu de leare a furadura; iscúdere, betare cun s'unga, mescamente nau de su giogu chi si faet lassandho andhare a cropu sa conca de su pódhighe a una muneda o àtera cosighedha po che fàere lòmpere a su cofedhu Sinonimi e contrari afufai, apresai, arpiai, arrapagnare, arrapare 2, aungrare, craspuare, furai, irrobbare, runtzinare, sdorrobbai Etimo srd. Traduzioni Francese saisir avec les griffes, agripper (fig.) Inglese to claw Spagnolo agarrar Italiano artigliare Tedesco mit den Klauen packen.

«« Cerca di nuovo