corraxinài , vrb: corruxinai, curruxinai Definizione betare unu corrighinu, istare o èssere a corrighinos: si narat de animales (àinu, leone), de su mare e fintzes de sa bentre Sinonimi e contrari abborrochinare, corrighinare, corrinai, orriare Frasi parit unu molenti corraxinendi 2. mi currúxinat sa brenti, mi benit a puntas Terminologia scientifica bga Traduzioni Francese braire, rugir Inglese to bray, to roar Spagnolo rebuznar, rugir Italiano ragliare, ruggire Tedesco iahen, brüllen.

ruzidàre , vrb Definizione su corrighinare de unos cantu animales, ma fintzes de is bentos Sinonimi e contrari mughilare 2. su riu candho rúzidat, muet e ispumat, invece de richesa, motu e vida, totu che tragat, istruet, consumat (P.Casu)◊ ruzidendhe iscadenadu múilat su bentu chi traigolzos parent passendhe Traduzioni Francese rugir Inglese to roar Spagnolo rugir Italiano ruggire Tedesco brüllen, brausen.

tzacarrài , vrb: tzacarrare, tzacarriai, tzacurrare, tzancurrare Definizione fàere tzocu, tzàcurru coment'e de cosa àrrida o chídrina segandho, isperrandho, matzigandho (nau fintzes própriu po matzigare, istrecare a dentes cosa tostada) Sinonimi e contrari acorriatare, isbombiare, iscochidai, itzacarrai, sacai, tochedhare, trochedhare, tzachedhare, tzachidai, tzocai Modi di dire csn: tz. is dentis = arrodare de dentes; tz. sa nuxedha cun is dentis = traghedhare, segare sa nantzola a mossu; àxina chi tzacarrat = aghedhosa; tz. is manus = tzocare sas manos Frasi s'intendit sa frúsia de su fogu tzacarrendi ◊ gei at tzacarrau cussu tronu!…◊ mi pongat àxina bella, chi tzacarrit ◊ prima de nci andai at fatu custu tzacarru… ancu dhi tzacarrint is barras! ◊ est tzacurrandhe che procu in àurra! ◊ sas pitzinnas sunt tzacarrandhe chivarzu frissu ◊ femu tzacarrendi cíxiri e nuxedha 2. tzacarru perda de fogu de cantu seu barra forti ◊ su pani dh'apu tzacarrau in tres mússius Etimo srd. Traduzioni Francese crépiter, éclater Inglese to crackle, to burst, to roar Spagnolo crepitar, estallar Italiano crepitare, scoppiettare, scoppiare, rombare Tedesco bersten, knistern.

«« Cerca di nuovo