alloricàre , vrb: allorigae, allorigai, allorigare, loricare Definizione fàere o essire a una lóriga, a lórigas, a tzirbisas / allorigare su porcu = pònnere sa lóriga in su murru, afiliverrare Sinonimi e contrari acocolitai, ammurutulare, aprigare, fortzicare | ctr. illorigare, istirare Frasi cuss'animale allórigat sa coa ◊ cussa camisa si no la remonis bene si allórigat e cheret prantzada ◊ cudhos imbriagos pigant sa pitzinnedha e li allórigant sas palas cun sos bratzos ◊ no dha pighis aici, sa funi, ca si allórigat totu! Etimo srd. Traduzioni Francese harponner, entortiller Inglese to retwist, to curl Spagnolo ensortijar, arrugar Italiano arroncigliolare Tedesco hakenförmig krümmen, sich krümmen.

impaperotài , vrb: impapirotare Definizione fàere a imbodhigu, pònnere cosa imbodhigada, fata a imbodhigu Sinonimi e contrari imbodhiai Traduzioni Francese entortiller Inglese to put in a paper bag Spagnolo enrollar Italiano incartocciare Tedesco in eine Tüte geben.

trogài , vrb: atrogai, trogare Definizione acapiare, mescamente imbodhigare una cosa a tantas bortas a inghíriu de un'àtera, fintzes in dossu, a un'arremu o àteru; in cobertantza, nàrrere o cuncordare trogas, imbodhigos, trampas / su pannixedhu o muncadori de trogai = mucadore de conca de acapiare in gatzile, a parte de apalas Sinonimi e contrari prèndhere, imboligare, imbusciae / pinnicai / acordiolai, atrotixai, folfigiare, fortzicare, imbogiare, trobillai / ingannai, trampai | ctr. irboligare, isòlbere, strogai Frasi dhis pariat chi fiat bèni trogau in d-una madassa mali cumbinada ◊ a su mortu dhi trogant is manus cun s'arrosàriu ◊ ndi est arrutu de cuadhu e, comenti portàt sa funi trogada, su cuadhu dh'at pigau a tragu ◊ tot'is duus si dh'iant trogada a su didu ◊ custu fiuverru est totu trogau 2. a su mortu dh'iant trogau in d-unu lantzoru ◊ su chi aciapat ingollit po si trogai is peis ◊ seus trogandusí sa conca primu de si dha segai! ◊ po su frius mi apu trogau cuss'arrogu de arrobba in su ciugu ◊ su mengianu ndi carastis coitendi de su letu, no abarrastis trogamí troga! 3. lah, chi po macu siast, chi mi trogu is gunnedhas gei dha bis sa festa!…◊ pigat una funi bèni trogada e iscudit in tot'is furrungonis 4. chini est chi dh'at trogada sa morti de cussus? ◊ dhi parit bellu chi a una pòbera tiàula mi dhi troghit una fàula po si papai is caboniscus? (L.Matta) Etimo ltn. *torc(u)lare Traduzioni Francese enrouler, rouler, envelopper, entortiller Inglese to wrap (up) Spagnolo envolver Italiano avvòlgere, attorcigliare Tedesco aufwickeln.

«« Cerca di nuovo