cherpài , vrb: crebare, crepai, crepare, crepari Definizione apèrrere, segare, isperrare coment'e po una fortza chi naschet de aintru de sa cosa o fintzes po su tropu pesu o isfortzu de foras; nau in cobertantza, ofèndhere; prnl. e nau foedhandho cun tzacu, nàrrere su chi unu sentit, ischit o pentzat Sinonimi e contrari bombare 1, cerbai, ciopai, irdoare, isciopai, iscuartarare, sacai / mòrrere Modi di dire csn: crebare o èssere crebendhe de su risu, de su tússiu, de su fele, de su prantu = arriri a meda, de pàrriri cherpendi, de incrèsciri, tussiri a meda e a fortza, provai arrennegu forti de no pòdiri baliai ccn. cosa; fàghere a crebare a unu = fàghereli leare fele, arrennegu; no nàrrere mancu "Crepa!" = no nàrriri própiu nudha, ni saludai, ni cumbidai e nimmancu… a cherpai!; fai su crepa crepa a unu = fàchere su derre, fai su crepatzaca, fàghere carchi cosa a crebu, pro fàghere arrennegu, mancari crebet, s'àteru Frasi est tantu grassu chi cherpat o tzacat ◊ est cherpendi de satzadura ◊ sa pira fata chi ruet a terra si crebat ◊ si li pones totu cussu bàrriu si crebat suta ◊ s'erbeghe est crebendhe in titas ca est ora meda chentza suta e ne murta ◊ cussu cristianu est crebadu a triballu! ◊ cussu muru est totu crepau de is bombardamentus ◊ si est crepau in centu e un'arrogu ◊ póveru cristianu: l'ant crebadu a banzos! 2. abbàssia sas boghes, no ti crebes! ◊ so andhadu a domo issoro, zughiant sa durtzeria…, mancu "Crepa!" mi ant nadu, prommore ca fint in festa! ◊ pro una brulla deretu ti crebas: za ses díligu!…◊ ndi faint de cherpai de sàngia is bixinus candu s’ant a biri!… 3. ge no si ant a iscuartarai de su prantu, candu eus a crepai! ◊ crepint is de crepai: sa cosa si at a fai bollendi nosus duus! 4. ti podias crebare, andhe chi l'ischias?! ◊ ci tenes cosa de nàrriri crepadha in faci! 5. finas sa die de Pasca est andhadu a catza, a fàghere a crebare fintzas a Deus! Etimo ltn. crepare Traduzioni Francese crever Inglese to die Spagnolo morir Italiano crepare Tedesco sterben.

crébida , nf, avb Definizione su crepare, su èssere crepandho, nau prus che àteru de su èssere tzatzaos a meda, a tropu, fintzes a ndhe lassare / èssere a c. = àere manigadu tropu, a bentre crebendhe de su tropu mànigu Sinonimi e contrari crebaentre, révudu Frasi in su campu sa robba est a crébida dai s'erva chi bi est! (G.Ruju)◊ sos porcos sunt a crébida dai sa landhe ◊ in su coju si sunt fatos totu a crébida Etimo srd. Traduzioni Francese à claquer, à crever Inglese bursting point (to eat to) Spagnolo hartazgo, hartazón Italiano crepapància Tedesco unmäßig.

incegài, incegàre , vrb: intzecare, intzegare Definizione guastare is ogos, leare sa vista de no bíere; cumbínchere a unu a fàere su chi no depet, o chi no bolet, o de si ndhe impudare e dispràxere apustis Sinonimi e contrari atzecare, bisogai, inciurpai, inturpire, intzeghire / alluscai, tantare Frasi si lu feris a s'ogru l'intzegas ◊ sa luche fit gosi forte chi incegaiat 2. si mi che intzegat l'iscudo! ◊ che l'at intzegadu su dinari e béndhidu s'est ◊ che l'at intzegadu sa bellesa de sa fémina, ma a mere de domo chi no balet ◊ cun sa paraleta sua che at intzegadu fintzas a tie Etimo srd. Traduzioni Francese crever les yeux, devenir aveugle Inglese to blind Spagnolo cegar Italiano accecare Tedesco erblinden.

inciurpài , vrb: insurpai, insurpare, inturpare, intzurpai, intzurpare, itzurpai Definizione essire o fàere tzurpu, menguare o bènnere mancu sa vista e, in cobertantza, sa capacidade de cumprèndhere, bíere s’arrexone, su giustu, sa cosa giai crara Sinonimi e contrari atzecare, incegai, inturpire, intzeghire, tzurpai Frasi seu beniu po fai biri a is itzurpus e po itzurpai a chini nat ca nci bit 2. surdos e inturpados, faghent sa gherra cumbintos de leare sa vitória! ◊ intzurpada dea su dinare s’iat béndhiu sa cusciéntzia e s’ànima a su tiàulu ◊ sas banidades inturpant sa zente ◊ totu intzurpadu de sa passione abbratzat sa mundhana professione Etimo srd. Traduzioni Francese crever les yeux, aveugler Inglese to blind Spagnolo cegar Italiano accecare Tedesco blind machen, blind werden.

incolvàre , vrb Definizione ingurtire che crobos, papare a s'airada, a tropu Sinonimi e contrari imbuculare, istruntzonare, tzèrghere Etimo srd. Traduzioni Francese manger à en crever Inglese to swallow, to eat to bursting point Spagnolo tragar, engullir, atracarse Italiano inghiottire, mangiare a crepapèlle Tedesco hinunterschlucken.

iscartaràre 1 , vrb: iscarterare, iscuartarai, iscuartarare, iscuarterare, iscuarturare, scuartarai Definizione fàere a cantos, irdoare, crepare coment'e a isciopadura, mescamente po tzacu, arrennegu (e nau cun tzacu), fintzes in su sensu de fàere de su corpus; iscúdere a terra de fàere sa cosa a orrugos Sinonimi e contrari cherpai / secare Frasi su coro si li fit iscartarandhe a s'intèndhere sa boche de Maria ◊ su binu nou iscuàrterat sas cubas betzas ◊ che depes essire mancari t'iscuàrtures e ti crepes! 2. sa carrada, comenti at unfrau cun s'àcua, at iscurtarau unu circu 3. crachi bituleri si est iscarterau in su liminarzu de sa domo de s'arretore: mancu arrespetu po su preide! 4. su risu de sa melagranada, ruta a terra e iscuartarada! ◊ dh'ant agatau iscuartarau, impicau ◊ e abbàssiami sas boghes… iscuarterada chi ti agatent! ◊ soe cun sa conca iscartarada dae su dolore de dentes 5. si ei pótziu dh'iap'èssi giai iscuartarau a terra! Etimo ctl. esquarterar Traduzioni Francese crever Inglese to dye Spagnolo destrozar, agrietar Italiano crepare Tedesco bersten.

iscetàre , vrb Sinonimi e contrari cherpai, isgiarrare Frasi est una rana iscetada ◊ o crebat o iscetat Etimo itl. Traduzioni Francese crever Inglese to burst Spagnolo reventar Italiano schiattare Tedesco platzen.

isciopài, isciopàre , vrb: iscopiai 1, iscopiare, issopare, ixopare, sciopai Definizione su si apèrrere a crepadura, a tzàcurru, po sa fortza chi ispinghet de sa parte de aintru, o fintzes po pesu meda de fora; su si pesare o pònnere a s'ingrundha a nàrrere, cumenciare calecuna cosa de forte o grave totinduna / isciopa! = foedha! (nau cun tzacu) Sinonimi e contrari cherpai, ciopai, scuartarai Frasi gei nau ca funt isciopendusí, in cussa bidha: gei ses un'isparatoriedhu!…◊ no cabet su coro in sa càscia e si no làgrimo isciopat ◊ s'ambesue daghi si atatat meda ixopat ◊ arresètadi, gai no iscópias che sa buscica de su porcu! ◊ una granata dhi fut iscopiada a pagu tretu e dh'iat pesau a bolai ◊ mi apo issopau unu fruschedhu cun s'agu (P.La Croce) 2. gasi isciopesit pro tantu penare isfoghendhe in piantos e lamentos ◊ si trínnigat, no podet faedhare, poi isciopat in risu tristu e feu ◊ in cussu prammu de terrinu fit iscopiada sa gherra ◊ cudhas si sunt pilisadas chi pariat iscopiandhe su locu Etimo itl. schioppare Traduzioni Francese éclater, crever Inglese to explode, to crack Spagnolo reventar Italiano scoppiare, crepare, esplòdere Tedesco bersten.

scuartarài, scuarterài, scuatrài , vrb: iscartarare* 1 Definizione fàere a orrugos, irdoare, crepare, mescamente nau cun tzacu, arrennegu po ccn., ma fintzes po iscópiu, fintzes apèrrere, tzacare sa carre Sinonimi e contrari cherpai, isciopai Modi di dire csn: s. de tropu trabballu = arrebbentare; s. a terra = atzapulai, irbatulare o rúere a terra Frasi arrutu a terra e scuartarau! ◊ ge no s'ant a scuartarai de su prantu, candu eus a crepai! ◊ s'iscupeta s'est scuartarada 2. si scuatrant is manus de su frius Cognomi e Proverbi prb: a chini bolit papai a dus buconis dhi scuàrtarant is barras Traduzioni Francese crever, éclater Inglese to die, to break Spagnolo morirse, reventar Italiano crepare, schiantare Tedesco verrecken, zerschmettern.

«« Cerca di nuovo