aberènza , nf Definition genia de erruca (e calagasu) chi si papat sa chera de s'abe in is casidhos Synonyms e antonyms arrenze, ramedha, tanzolu Scientific Terminology crp, galleria mellonella Etymon srd. Translations French fausse teigne de la cire English greater wax moth Spanish tiña, polilla de la cera Italian tignòla dell'àrnia, càmola del miele German große Wachsmotte

allúta , nf Definition su allúere (de su fogu, de una lughe o àteru, fintzes de su pentzamentu); dificurtade manna, su si agatare in apretu o arriscu malu Synonyms e antonyms acispada, aframata, alluchetada, allumada, tenta / apretu, arriscu Sentences s'alluta chi at fatu su fogu, za at coitadu a budhire, s'abba! ◊ in tzertos momentos si at coment'e un’alluta de atuamentu (N.Falconi) 2. si ndhe aiat bidu, de allutas, in sa vida sua: a candho at bidu bochindhe zente, a candho s'est agatadu in gherra, a candho che lu fit trazendhe su riu! ◊ si ndhe at bidu, de allutas, Pontetzu: pessa chi l'apo connotu deo a che li colare s'abba fintzas subra! Etymon srd. Translations French flambée English serious danger, burst of flame Spanish llamarada, peligro Italian fiammata, grave perìcolo German Flamme, große Gefahr.

amparamànu , nm: ampiamanu, amplamanu, ampramanu, ampremanu, ampriamanu Definition manu ampra, larga, líbbera, nau in su sensu de fàere comente paret e praghet, de tènnere podere prenu, o fintzes de si pigare tropu cunfidàntzia, tropu libbertade Synonyms e antonyms impramanu Sentences cussas s'iant pigau tropu s'amparamanu e dhas ia castigadas ◊ dae candho ses abbitandhe chin cussa zente l'imbenit chi ti cheres picare s'ampramanu de mi pònnere su tzitu! ◊ ci nd'ia tentu s'ampramanu nci dh'iu iscavulau! Surnames and Proverbs prb: donai s'ampramanu est sempri dannosu Etymon srd. Translations French liberté English liberty, excessive trust Spanish familiaridades, confianza excesiva Italian confidènza eccessiva, àmpia, tròppa libertà German übermäßige Vertraulichkeit, zu große Freiheit.

ampullòne , nm Definition genia de ampudha manna, de unos duos litros / bestire un’a. = impallai, pònniri calincuna cosa (pértias, fenu, giuncu) coment’e bestimentu a intessidura chi serbat a dhi arresparmiai corpos, chi no si seghit Synonyms e antonyms botiglione, corrofone, pistone Sentences si che at tragadu un'ampullone de binu! Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French grosse bouteille English large bottle Spanish garrafón Italian bottiglióne German große Flasche.

arràgu , nm Definition apretu mannu e malu, tupamentu de su gúturu po maladia o àteru Synonyms e antonyms afocu, aprentu / sarragu Sentences arragu malu s'at bidu, lampu! 2. un'arragu bellu de no podi fuedhai dh'essit pigau! Etymon srd. Translations French grande difficulté English big difficulty Spanish apuro Italian grande difficoltà German große Schwierigkeit.

babbacòrra , nf: bapacorra Definition genia de sitzigorru mannu Synonyms e antonyms bacacorru, barracorru, bucagorra, cocoi, cocorra, croca, pissigorru 1, sicigorru, tabacorra Scientific Terminology crp Etymon srd. Translations French limace English big snail Spanish caracol Italian lumacóne German große Schnecke.

babballúca 1 , nf: babballuga, babbaloca, babbaluga, babbauga Definition genia de tzintzigorru chentza corgiolu o calledhu de abba; su tzintzigorru etotu Synonyms e antonyms ataligughe, babarra, satzauga, sosoga, tzabagugu / sitzigorru Scientific Terminology crp, arion rufus, a. ater, a. circumscriptus, a. subfuscus, limax cinereo-niger, lehmannia marginata, malacolimax tenellus Etymon srd. Translations French limace English slug Spanish babosa, limaco, limaza Italian lumacóne nudo German Egelschnecke, Schnegel, Nacktschnecke, große Schnecke.

bròscia , nf Definition prendha de oro, a ispilla, po aguantare s'isciallu o de pònnere in su pannu de petorras Synonyms e antonyms fermàlliu Sentences portat giunchíglius, fermàglius, bròscias e anedhus ◊ no ischias inue pònnere pitu pro cudha bròscia antiga de oro infustu (A.Spano) Scientific Terminology prd Etymon itl. broscia Translations French épingle English brooch (big) Spanish agujón Italian spillóne German große Anstecknadel.

cantepàre, cantepàri , avb: cantiapari Definition chi est cantu a s'àteru, chi est s'unu a paris de s'àteru, de su matessi tanti Synonyms e antonyms cabale Sentences custos duos sunt cantepare de carena ◊ funt bellus e artus cantepari ◊ si bos ponent a su pesu pesai cantepare Etymon srd. Translations French de même grandeur English of the same size Spanish equivalente Italian della stéssa grandézza, valóre, equivalènte German derselbe Größe, gleichwertig.

cardajòni , nm Definition una genia de erba chi faet arta fintzes de tres metros: dhi narant puru cima de pani ca su cambu modhe est bonu a papare Synonyms e antonyms bardana 1, cardudingiosu 1, curcusone, isprone 1, pigabighedhu 1 Scientific Terminology rba, Arctium lappa Etymon srd. Translations French bardane English burdock Spanish lampazo, bardana Italian làppola, bardana German große Klette.

carrafàle , agt, nf: cordofali, corrofale, garrofali Definition calidade de cheréssia barracochina, matuca meda Synonyms e antonyms cdh. carrafali Idioms csn: fàula carrafale = manna meda; poeta carrafale = fentomadu, bonu Sentences sa cariasa areste tenet tenaghe tundhu che a sa carrafale…◊ at collitu ménnula durche e cariasa corrofale 2. talentone, poete carrafale! (P.Casu) Etymon ctl., spn. Translations French cerise variété burlat, napoléon English kind of very big cherry Spanish garrafal Italian qualità di ciliègia mólto gròssa German sehr große Kirsche.

chíriu , nm Definition genia de chera manna Synonyms e antonyms cereu, síriu* 1 Sentences pro Pasca cumintzait su martíriu ch'issa sufreit sentza faedhare, cunsumíndhesi símile a su chíriu chi alluimos subra de s'altare (A.Casula)◊ sa chera de s'abe est bona pro fàghere chírios pro s'altare Surnames and Proverbs smb: Chiriu Translations French cierge English large candle Spanish cirio Italian céro German große Wachskerze.

curcusòne , nm: cuscusone Definition una genia de erba chi faet arta fintzes de tres metros: dhi narant puru cima de pani ca sa chima modhe est bona a papare Synonyms e antonyms bardana 1, cardajoni, cardudingiosu 1, isprone 1, pigabighedhu 1 Scientific Terminology rba, Arctium lappa Translations French bardane English burdock Spanish bardana, lampazo Italian làppola German große Klette.

cuscusòni , nm Definition calidades diferentes de un'erba Synonyms e antonyms atacadori 1 Sentences s'aremigu nci ghetat una bella passada de cuscusoni in mesu de una terra prena de trigu Scientific Terminology rba, Xanthium spinosum, X. orientale ssp. italicum, X. strumarium Translations French lampourde, ivraie English darnel Spanish cachurrera menor, pegotes, cepacaballo Italian lappa, zizzània German große Klette.

didumànnu , nm Definition su primu e prus grussu de is pódhighes de sa manu o de su pei (e chi aferrandho, cussu de sa manu, atóbiat is àteros bàtoro) Scientific Terminology crn Translations French pouce, orteil English thumb, big toe Spanish pulgar Italian pòllice, àlluce German Daumen, große Zehe.

feriàda , nf: veriada Definition pische de sa matessi genia de s'isparedha, ma prus mannu Scientific Terminology psc, diplodus sargus Etymon ctl. variada Translations French sargue English sargo Spanish sargo Italian sargo variegato German Große Geißbrasse.

forchidhòne , nm: furchidhone Synonyms e antonyms furchetone Scientific Terminology ans Translations French grande fourchette English carving fork Spanish trinchante Italian forchettóne German große Gabel.

furchetòne , nm: furchitoni Definition furcheta manna Synonyms e antonyms forchidhone / cdh. fulchitoni Scientific Terminology ans Translations French grande fourchette English carving fork Spanish trinchante Italian forchettóne German große Gabel.

gigiàca , nf: (gi-gi-a-ca) Definition una genia de erba chi faet unu frore bonu a issuciare Synonyms e antonyms panebane, suciameli 1, sutzasutza, titiaca* Scientific Terminology rba, Cerinthe major Translations French grand mélinet English honeywort Spanish ceriflor Italian èrba vaiola, èrba tórtora German große Wachsblume.

intrètza , nf, nm: intretzu 1 Definition menta o pani de conillus, genia de linna chi giughet sa fògia pilosa a s'ala de fundhu Synonyms e antonyms erbagraba Scientific Terminology rba, Prasium majus Translations French prasium English mediterranean prasium Spanish prasio Italian camèdrio bianco, tè siciliano German große Klippenzist.

«« Search again