coramedhósu , agt Definition nau de erba, chi est modhe, modhe che coromedhu Synonyms e antonyms gevi | ctr. tostadu Sentences custas funt bellas follas friscas e coramedhosas Etymon srd. Translations French tendre, mou English tender Spanish tierno Italian tènero German weich.

corriciólu , nm: corrintolu, corrintzolu, corrinzolu, corritolu, corrunciolu, curretolu, currintzolu Definition tega pitica, modhe, de fae, de pisu e cosas deasi, candho portat su granu piticu e si podet fintzes còere cun corgiolu e granu totu impare (es. fava a olla) Synonyms e antonyms basoledhu, corra, corrincione, corrischedhu, corrónciulu, faixedha Sentences sa fae che l'at sica in fiore e de corrintolu mancu ndhe at signaladu ◊ essis che fae frisca in corrintolu ma si bidet chi ses nasiniedha Etymon srd. Translations French cosse de certaines légumineuses English tender pod Spanish legumbre tierna Italian baccèllo tènero delle leguminóse German weiche Hülse.

gève, gèvi , agt Definition modhe, prus che àteru nau de erbas, ma in cobertantza (po cosa chi praghet) fintzes de gente Synonyms e antonyms coramedhosu, latucarzu, ledreledre, modhe | ctr. dolau 1, tostadu, tostu Sentences cussu est pascendu a fura e benemindi, e si betat peri a s'erba gevi! ◊ sa làtia, su fasolu, su cugúmburu funt gevis ◊ sa punta de su sarmentu est gevi 2. conc'a sa fossa, però, corpu de balla, dhi praxit sa cosa gevi! ◊ is pipius pitichedhedhus funt gevis gevis Translations French tendre English tender Spanish tierno Italian tènero German weich, zärtlich.

ledrelèdre , agt, avb: lerdelerde Definition (si narat fintzes chentza repitia) chi est modhe coment'e gheladina, modhe modhe chi no faet a dhu pigare, nau fintzes coment'e avb. de una manera de fàere cun delicadesa e istima Synonyms e antonyms gevi, modhincu / lecheleche, plodhe Sentences custa cosa est ledreledre, no faghet mancu a la leare! ◊ li frobbo sa massidha colorida, ledre ledre, e li dao unu basitu, a sa criadura ◊ fint ómines bastantes, zughiant galu fortza fintzas si sos músculos fint benzendhe a èssere ledres 2. a s'incontru ispessadu, faedhemus gai ledre ledre, sos ojos a lughe intrea Translations French tendre, tendrement, mou English softish, tender (ly) Spanish blando, flojo, tierno, tiernamente Italian mollìccio, semidènso, inconsistènte, tènero, teneraménte German weich.

martzólu , nm Definition una calidade de trigu coinàrgiu Synonyms e antonyms martale Scientific Terminology lrs, Triticum aestivum Etymon srd. Translations French avrillet, blé tendre English soft wheat Spanish trigo tierno Italian grano tènero German Weichweizen.

mòdhe , agt, nm: modhi Definition nau de cosa, chi si lassat mudare de forma, chi si lassat segare, alladiare, iscarrafiare, púnghere, o indrúchere cun facilidade, chi a dha tocare o a che dhi passare apitzu lassat calare a fundhu coment'e in cosa impastada cun abba meda; nau de gente, chi si lassat cumbínchere cun facilidade, chi càmbiat pàrrere o chi adduit a comente bolent is àteros, fintzes chi sentit luego su male o s'abbisóngiu de is àteros Synonyms e antonyms flúsciu, gevi, lenu, modhitzu / cdh., ttrs. modhu / ternurosu | ctr. téteru, tostadu / impregadu, rebelde Idioms csn: pane, casu, erba, linna, pedra, ferru modhe; ossu m. = dúrgalu, modhímene, itl. cartilàgine; modhi che sa spuma = modhe meda, modhe modhe; pònniri a modhi = tzacare, bestire o pònnere in mesu de s'abba pro ammodhigare (pro samunare, còghere, triballare menzus); una die modhe = una dí de àcua, proinosa; èssere de modhe = èssiri de àcua, chi fait, crescit, bivit in mesu de s'àcua (es. píbera de m.); cotu a m. = cotu ma no intostau (nau prus che àteru de s'ou candu abarrat abbisabbis); fàghere a modhe (nadu de su andhare de su corpus) = fai ladàmini modhi; portai cambas modhis = èssere timendho (o fintzes no aguantare pesu, pagu firmas, pagu seguras) Sentences cuss'impastu serbit modhe ca bi lu damus a pizu fine, a su muru ◊ po tui est modhi totu, fintzas su chi est tostau ◊ si no est cosa modhe no ndhe addéntigo ◊ a triballare in su modhe piaghet a totugantos ◊ sa sinnadorza o tarcu est pedra modhe ◊ in letu modhe si drommit male ◊ s’umbriagu portat is cambas modhis 2. si l'agatant modhe, a s'àteru, bi ndh'at chi si ndhe aprofitant puru ◊ lampu, za ses modhedhu si ti présiant a fàghere unu piaghere!…◊ abarreus calmus, ma mi potzu sei, ca portu is cambas modhis? 3. in su ribu, intro de modhe bi fint sas féminas labandhe ◊ comente fachies a labare intro de su ribu a pedes a modhe? ◊ cussu si che est tzacadu a modhe in sa funtana ◊ fit ifustu pariat chi l'aiant bestiu a modhe Surnames and Proverbs smb: Modde Etymon ltn. mollis Translations French mou, doux, malléable, moelleux, tendre, souple, indulgent, complaisant, soumis English soft, compliant, pliable Spanish blando, dócil, sumiso Italian mòlle, malleàbile, mòrbido, tènero, cedévole, condiscendènte, remissivo German weich, Weiche, nachgiebig, fügsam, gefügig.

ternurósu , agt Definition nau de ccn., chi tenet o faet a bíere ternura Synonyms e antonyms amistantziosu, carosu, fatitarzu, tiernu Translations French tendre English tender Spanish tierno Italian tènero, amoróso German zärtlich.

tiérnu , agt Definition nau de sentidu, chi est carosu cun delicadesa Synonyms e antonyms afàbbile, afetuosu, amistantziosu, fatitarzu, mineri, ternurosu Sentences est una cantada imbentada intra dotori e malàdiu, oferta cun tiernu amori a sa sintzilla genti mia Etymon spn. Translations French tendre English soft Spanish tierno Italian tènero German zärtlich.

«« Search again