acarrongiài , vrb: acorrongiai, carrongiai Definition candho erbas e matas funt melòngias, cumenciandho a sicare, fàere a tzirbisas, a cannedhu, coment’e serrandhosi Synonyms e antonyms acrissare, afrangillonai, aggrunciare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai, iscrafangiai Sentences is frunimentus de pedhi acorrongiaus funt tostaus e si tzacant: po cussu tocat a dhis passai s'ollu de seu Etymon srd. Translations French rider English to wrinkle (up) Spanish arrugar Italian raggrinzare German verschrumpeln, runzeln.

afrascillonài , vrb: afriscillonai Definition fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi) Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, afrascionae, aggruncipire, aggruncire, ammaugionai, apigiare, arruntzai, atavellai, atripodhare, frongire, iscrafangiai, sirmigai | ctr. istirai, prenciai Sentences si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni? 2. no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas 3. nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai) Etymon srd. Translations French froisser, entasser English to wrinkle, to bundle up Spanish arrugar, hacinar Italian sgualcire, affastellare German runzeln, zerknittern, bündeln.

aggranchizonàre , vrb Definition fàere totu a tzirbisas s’orrobba, ponendhodha male Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggrunciare, ammaugionai, apigiare, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai 2. giuchiat su coro aggranchizonatu che melachitontza Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to wrinkle Spanish arrugar Italian sgualcire German zerknittern.

alloricàu , pps, agt: allorigadu, lorigadu Definition de alloricare; chi est fatu a lóriga, a unu túturu / allorigadu che unu nodu moltu = fatu a unu gantzu, própriu a lóriga Synonyms e antonyms anedhadu, aprigadu, fronziu, ingruciupidu | ctr. istiradu 2. tra fàmine e fritu, allorigadu a unu gantzitu at a mòrrere in sa tana ◊ oji niedha e pili allorigada, fintzas in su faedhare zeniosa Translations French ridé, flétri English to wrinkle (up) Spanish arrugado Italian raggrinzito German runzelig.

allorimmedhàre , vrb: allorumedhare Definition fàere a lómboru, (nau de filu o cosas deasi), fàere a ballotas (nau de farra); in cobertantza, pinnigare, pigare a s'isfacia, a trassa, ma fintzes istare a s'atrollada cun ccn. Synonyms e antonyms aggromare, aggromerare, aggromeredhare, allomborae, arrombulonai, arromulare, tròbere / acoconare Sentences fintzas a s'incràs manzanu su cane si allorimmedhat in d-un'oredhu aisetandhe sa mere 2. chirca de no ti che l'allorimmedhare, a cussu, ca no ti lu catzas prus! ◊ Pedru ch'est allorimmedhadu cun Tatanu ◊ su batu si est allorumedhadu in cue Etymon srd. Translations French pelotonner, tortiller, enrouler English to wrinkle, to twist Spanish ovillar, retorcer Italian aggomitolare, attorcigliare German aufwickeln.

arritzoníre , vrb Synonyms e antonyms arritzai, frongire Etymon srd. Translations French froncer, crêper English to wrinkle Spanish encrespar Italian increspare German kräuseln.

arruntzài , vrb: arrunzai, runzai Definition est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos) Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggrunciare, ammaugionai, apigiare, atavellai, atripitzare, cascai, frongire, granculai | ctr. istirai Idioms csn: arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala Sentences su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia 2. it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu 3. arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?! Etymon ctl. arronsar Translations French froisser, se flétrir, se rider English to wrinkle up Spanish arrugar Italian contrarre, raggrinzire, corrugare German zusammenziehen, runzeln, falten.

atripitzàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to fold (up), to wrinkle Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

carrugài , vrb: corrugai Definition fàere a tzirbisas una cosa, s'orrobba Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggranchizonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atribuntzire, frongire, iscrafangiai | ctr. istirai Etymon itl. Translations French plisser English to wrinkle Spanish fruncir Italian corrugare German falten.

cascài , vrb: cascare Definition fàere a piegas, a pinnigas, unu trastu a fortza de dhu aprapudhare; cannire, segare unu pagu Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, iscrafangiai / afilare 1, spistuai Sentences su bistiri si cascat sentza de dh'incingiai 2. at cascau un'ossu Etymon spn. cascar Translations French chiffonner English to wrinkle Spanish arrugar, ajar Italian gualcire, raggrinzare German zerknittern.

crispàre , vrb Definition fàere (prus che àteru s'orrobba) a pinnigas, a tavellas, a gajas Synonyms e antonyms incrispire Etymon srd. Translations French froncer English to wrinkle Spanish arrugar Italian increspare German kräuseln.

incrispíre , vrb Definition fàere a fròngias, a pinnigas, a gajas, fintzes fàere crispu faendho fortza Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggranchizonare, aggruncipire, aggrunciulire, apigiare, arruntzai, atavellai, crispare, frongire, granculai, iscrafangiai Sentences altzèndhesi su collete de su gabbanu e incrispendhe sos codhos mazados dae su tribàgliu, aiat leadu sa falada de su caminu ◊ cun sas manos incrispidas, ma cun delicadesa, at leadu sa cara mia e mi narat comente depia fàghere ◊ at dadu sa móvida a sos ciclistas cun d-unu mucaloru ruju, totu incrispidu Translations French rider, froncer English to wrinkle Spanish fruncir Italian increspare German kräuseln.

«« Search again