abbígu , agt, nm: abbrigu, aprecu, apricu 1, aprigu 1, oprigu Definition nau de logu, chi est apartau, tretu o cosa (ala de orroca, muru) chi podet badrare, inue no dhue tocat cosa chi istrobbat (bentu, abba, sole) e po no dha pigare faet a si pònnere e istare méngius; cosa po ammontu e fintzes arremédiu a calecunu male / èssi a s'aprigu de is àterus = dipèndhere in totu de is àteros, in s'abbisóngiu Synonyms e antonyms bàrigu, crancosu, solianu / amparu, cuguzura, médiu Sentences benidiche chin nois e làssala a s'abbigu de sas monteras sa laghinza girella ◊ dhi fait aprigu una mata ◊ s'apricu sou est unu concale 2. dàemi calchi abbigu! ◊ isetendhe a sanare ndhe at de aju, su póveru, a s'abbigu de sa suposta! ◊ si de Deu bos mancant sos abbigos, pagu balet sa fortza de su mundhu Etymon spn. Translations French abri English shelter Spanish amparo, abrigo Italian ridòsso, riparo German Schutz.

acobiài, acobilàre , vrb: acoilae, acoilare, acoliai, acoliare, acubilare, acugliai, acuilai, acuilare, acuvilare, aculiai, aculiare, cubilare Definition fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare Synonyms e antonyms acoiletare, acojai, acuae, apatai, apogiai, assebiai, impudhilare | ctr. bocare, essire, pesare Sentences iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai 2. furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura Etymon srd. Translations French se coucher, s'abriter English to return to the fold to go back to sleep to shelter Spanish cubilar, cobijar Italian rientrare nell'ovile, ritirarsi a dormire, ripararsi German in den Stall zurückkehren, schlafengehen, sich unterstellen.

acóbiu , nm: acóliu, acuju, acúilu, acúliu Definition crocadórgiu de pudhas e de àteros animales (mescamente arestes), logu inue faet a istare arretiraos, in pàusu Synonyms e antonyms acoiladórgiu, corcadorju / prudhaxu / acotu, imbaru Sentences tocat chi dhi agateus un'acóliu, po crocai ◊ intraus a cust'acúliu e ndi pigaus otu pudhas ◊ is cuatru buchemelis andant a s'acúliu de is pudhas ◊ sos puzones agataiant acúliu in su niu 2. in sa paghe agatiamos acúliu siguru ◊ candu at fatu cuss'alluvioni, sa genti, a chini at pótziu, at circau acóbiu in logu seguru Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish refugio, vivienda Italian rifùgio German Unterkunft.

acollócu , nm Definition logu inue si pònnere o istare po allogiare Synonyms e antonyms acollozu Sentences che intrant a sa nave e luego chircant acollocu ◊ tue mi as dadu un'acollocu canno mi as agatadu crocadu foras! Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish amparo Italian ricóvero German Unterkunft.

acóstiu , nm: acostu 1 Definition su acostire; logu inue si pònnere a bívere, domo po istare Synonyms e antonyms acóbiu, acotu, alabinna, domo Sentences picapedreris e mastros de muru tribàgliant pro fàghere acóstios pro sa zente ◊ malesas e rualzos, tanas e furrighesos e conchedhas, acóstios, reparos intendhiant tremendhe su rembumbu Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish refugio, vivienda Italian rifùgio German Unterkunft.

afrungiulàre , vrb rfl Definition su si aprigare in calecunu logu o apartare Synonyms e antonyms incheremire Etymon srd. Translations French s'abriter English to shelter Spanish refugiarse Italian ricoverarsi German sich flüchten.

aggrundhàre , vrb Definition su si pònnere asuta de ccn. cosa candho est proendho Synonyms e antonyms abbigare 1, apaltare, apigai, apogiai, arrundhare, crancare, frànghere Sentences narat sa zente chi su chercu est dannosu in die de temporale de s'aggrundhare suta de s'àrvure, puite giamat su raju ◊ narant sos betzos mannos chi est malu de s'aggrundhare suta de sa figu Etymon srd. Translations French s'abriter English to shelter Spanish refugiarse, ampararse Italian ripararsi German sich schützen.

alabínna , nf: alapinna, lapinna Definition css. cosa po fàere de aprigu, furriare su bentu; muru de pedra o de sida chi si faet ananti de su barracu po furriare su bentu / fàghere alabinna a unu, a una cosa Synonyms e antonyms acóstiu, paramuru Sentences tiu Antiogu cun ojos de braja intrat in s'alabinna a petus chíbberu ◊ su pastore iscampiabat sa conca dae s'alapinna e ghetabat duas boches Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish amparo, abrigo Italian riparo German Schutz.

allavrànzu , nm Definition logu ue faet a si aprigare, a si apartare po calecunu apretu, médiu po calecuna dificurtade Synonyms e antonyms abbigu, aggrunnu, aprigadórgiu Sentences sa badhe de Pedru Piu fit allavranzu pro bamas e bandhidos ◊ su chi podimos lis amus a dare, a fizos nostros: allavranzu e acunnortu! Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish resguardo, abrigo Italian ridòsso, riparo German Schutz.

ammamizàre , vrb: ammammizare Definition nau de animales e de gente, andhare, acortzire a sa mama, cricare sa mama po amparu; istare o èssere atacaos meda a sa mama Synonyms e antonyms ammammaritzare Sentences cussos crabitos si sunt ammamizados Etymon srd. Translations French se réfugier dans les bras de sa mère English to shelter by one's own mother Spanish enmadrarse Italian rifugiarsi prèsso la madre, èssere mólto attaccato alla madre German sehr an der Mutter hängen.

apaltàre , vrb: apartai, apartare, partare Definition pònnere a una parte; su si giare o pònnere a una parte, su si cuare po sa giustítzia o àteru / a. unu pensamentu = bogaresiche un'idea dae conca Synonyms e antonyms abbandhare, coigiare / abbuare, aclisare, acuae, ammagare, apatai, frànghere, impertusare, intanae, intupai, intuvedhare, istichire, istugiai Sentences medas si sunt apartados e ti ant negadu provinas unu lughinzu! ◊ ahi cantu atesu mi seu apartau de bosu, Sennori! ◊ propongu de apartai dónnia perígulu de pecai ◊ no istes annuzada pro mi èssere pagu tempus apartadu ◊ ipèrradi una canna e tzoca, si sos iltrunellos si podent apaltare! ◊ cun signalis de tristesa sa Crésia apartat is fielis de is allirghias de su mundu 2. si est apartadu ca lu sunt chirchendhe sos carabbineris ◊ s'amante a ue si est apartada? Etymon ctl., spn. Translations French mettre de côté, se réfugier English to put aside, to shelter Spanish apartar, refugiarse Italian méttere da parte, accantonare, rifugiarsi German beiseitelegen, sich flüchten.

bàrigu , agt, nm Definition si narat de unu logu frantu, aprigu, in pinna de calecuna cosa (muru, monte, àteru), ue no dhue tocat bentu o àteru Synonyms e antonyms abbigu, apogiosu, crancosu | ctr. bentosu Idioms csn: logu b. = frantu, chi no bi tocat bentu; avb: a dies bàrigas = no donzi die, a dies Sentences in cue bi daet bàrigu su bentu ◊ faghet a bàrigu e pro cussu no si podet bídere de inoghe 2. pònedi a bàrigu a bentu! ◊ custu triballu l'amus fatu a dies bàrigas Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish cobijo, abrigo Italian ridòsso German dicht.

cotulàre , vrb Definition pònnere in mesu a cotza, po fàere istrobbu; intrare a s'acotu, a logu de aprigu, inue istare Synonyms e antonyms infrichiri, infruncuai, intraudhare, intraudhulare, intraugliare, intremèsiri / atzutzonare, aposentae Sentences si fit cotulada in domo de cudhu aposta pro che li furare sa cosa 2. sa porrociana de don Chicu penseit bene de si cotulare Etymon srd. Translations French s'entremettre, se réfugier English to interfere, to take shelter Spanish entrometerse, refugiarse Italian introméttersi, rifugiarsi, ricoverarsi German sich einmischen, sich retten.

cuérru , nm Definition su cuerrare, su si cuerrare o pònnere ammontu, logu apartau o de aprigu, cosa chi cuerrat o po cuerrare Synonyms e antonyms cuberru*, cuguzu / apozu Sentences chin copertas de lana pro cuerru mi ndhe tia importare de s'ierru! ◊ no pensat chi s'ijerru torrat e det àere bisonzu de cuerru pro si ammantare ◊ sa domo chi teniat po cuerru faiat piedade 2. sas puntas de Ollolai sunt su cuerru de sos murones ◊ sos puzonedhos in mesu de su nie chircant in debbadas unu cuerru ◊ cust'àrbure manna in tempus de fritu est unu cuerru ◊ teniant in cuerru pira, nughe e nintzola ◊ bisos de lughe costoidos in cuerros profundhos de su coro Translations French abri English shelter Spanish amparo, reparo, cobijo? Italian riparo German Schutz.

culvénu , nm: cruvenu, cuvrenu Definition totu su chi si faet a manera de no tènnere male o dannu (o fintzes po no ndhe fàere), o cosa (bestimentu) po no tènnere male; logu apartau inue pòdere istare in aprigu, cuau Synonyms e antonyms regualdu Sentences no bi as un'istàntzia chi la potas mantènnere in culvenu: cussa ratatúglia ti est boltulendhe sa domo! ◊ as fatu pensamentos de tènnere in culvenu ◊ una cundenna est unu cruvenu mannu pro su malu fàghere ◊ in notes de bidhia su cuvrenu fit tropu lezeri 2. su leperedhu est in su culvenu cun su coro bolaola, tantendhe a díligu a díligu sa carena dolimazosa Etymon srd. Translations French garde, abri English case, shelter Spanish custodia, amparo Italian custòdia, riparo German Aufsicht, Unterschlupf.

mediàgu , nm: ammeriagu, meliagru, meraju, mereacru, meriacru, meriaghe, meriagru, meriagu, meriaju, meriarzu, meriaxu, miliacru, miriàciu, miriacru, miriagu, moliagru Definition s'umbra de mesudie, logu e umbra (mescamente de matas mannas) inue su bestiàmene passat is oras de sole prus forte, in istade / fàghere meriaghe = meriare in s'umbra Synonyms e antonyms camadroxu, meriadórgiu, umbraghe Sentences sos masones sunt acuilados in su meraju ◊ sa domo fit unu meraju finas a sero ◊ a oras de sole forte, in istiu, su bestiàmine istat in su meliagru ◊ custos sunt masones fatendhe meriaghe ◊ saludi e bacas in su meriagu, e trigu meda, ma dinai pagu!(A.Mandis)◊ nonnu naraiat "moliagru" e no "meliagru" Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French ombrage English nook where the flock tooks shelter from the sun Spanish sesteadero Italian sito ombróso dóve si ripara il grégge dal sóle German Ort im Schatten, wo die Schafe Mittagsruhe halten.

recògliere , vrb: arragolli, regògliere, regòllere, regòlliri Definition ingòllere sa cosa, mescamente pigandhodha de terra, e pònnere in calecunu logu o istrégiu totu impare; acasagiare gente, arrecire a domo, pigare e chistire una cosa chi giaet àtere; batire, torrare a domo / pps: recortu, regoltu; indic. 1ˆ p. sing. regorzo; cong. 3ˆ p. sing. regolzat Synonyms e antonyms acabidae, acoglire, acurumai, arregoglire, bòdhere, bodhire, tòdhere / recoire, recòrdere | ctr. fuliai, lassae Idioms csn: regòlliri su partu = atèndhere a sa fémina parturindhe; regòlliri su respiru = torrare àlidu; regòlliri is puntus = tènnere sos puntos de unu triballu téssidu pro no s'iscontzare; (nadu de unu tumore, de fruschedha) regòlliri = martzire Sentences l'ant aciapadu rutu in mesu de su ludu: sa zente est curta e ndhe l'ant regortu (P.Masia)◊ s'istadu italianu nachi est de sos prus ricos e no est bonu a regòllere vintimiza Albanesos! ◊ sos carabbineris li ant postu sos ferros, a su mortore, e che l'ant regortu 2. donzi sero regolliat cun d-una imbreaghera niedha ◊ fit regortu a bidha pagu tempus dae sa Líbbia ◊ sos mortos che los ant recortos a bidha ◊ m'importat chi custa terra nostra nos regolzat totus Translations French ramasser, retirer English to pick up, to gather, to shelter, to withdraw Spanish recoger Italian raccògliere, ritirare German sammeln, aufnehmen, abholen.

«« Search again