aggatàda , nf Definition su aggatare, su istrecare Synonyms e antonyms afissa, strecada Etymon srd. Translations French écrasement English squeeze, kind of flat bread Spanish aplastamiento Italian schiacciata German Quetschen.

batalímba , nf: batilimba, batilinga Definition genia de erba (e frutu puru) bona po fàere tinta orrúbia, tinta de sorixedha, po tínghere orrobba o fintzes àteru (a s'arraighina a logos dhi narant intinta) Synonyms e antonyms arrúbbia, atzotalimba, ciorisedha, colalati, orighedha 1, pigalati, ratalimba, rúgia Scientific Terminology rba, Rubia peregrina Etymon srd. Translations French garance English kind of madder Spanish rogeta Italian róbbia selvàtica German eine Krappsorte.

bidímba, bidímbua , nf: bidúmbua, bidúmbula, birumba, birimba, birímbua, birúmbula, pirímbua, vidúmbula Definition una calidade de lissa / b. carroci groga = lissa mannita de unos duos chilos (mugil cephalus) Synonyms e antonyms bocalassolu, túmbula Scientific Terminology psc, mugil saliens Translations French muge, mulet English a kind of mullet Spanish galúa, lisa aguda Italian mùggine musino German Springmeeräsche.

bistàcu, bistàculu , nm Definition mància, genia de maladia a sa pedhe chi si faet moresina a màncias mannitas o pitichedhas Translations French éphélide, tache de rousseur English a kind of skin disease, freckle Spanish efélide, cloasma Italian efèlide, cloasma German Sommersprosse, Ephelide, Chloasma, Leberfleck.

brugnólu , nm: bugnolu, brunniolu, brunnolu Definition genia de druche a ballina tundha, de casu friscu druche o saliu, fríssiu Synonyms e antonyms buscione / cata, frisciola, típula Scientific Terminology drc Etymon ctl. bunyol Translations French berlingot English a kind of sweet Spanish un dulce Italian berlingòzzo German Kringel.

brundajàna , nf: brundaxana Definition genia de erba marigosa, erba de isprene, connota coment'e bona po passare is callenturas Synonyms e antonyms brundajò, brundariana, brundedha, brundina, sintàula / cdh. brunzedha Scientific Terminology rbc, Centaurium erythraea, C. maritimum Etymon srd. Translations French centaurée English kind of gentianacaea Spanish hiel de la tierra, hierba pepedorrera Italian biondèlla German Tausendgüldenkraut, Fieberkraut.

cadillonédhu , nm: cadrillonedhu Definition una calidade de abrutzu chi faet s'iscaria prus bàscia, pitica Synonyms e antonyms armutuminore, ischerdina, isciareuminore, scrariabitica, uscarina Scientific Terminology rba, Asphodelus fistulosus Translations French asphodèle English kind of asphodel Spanish gamonita, gamón Italian asfodillo German Asphodill.

carrafàle , agt, nf: cordofali, corrofale, garrofali Definition calidade de cheréssia barracochina, matuca meda Synonyms e antonyms cdh. carrafali Idioms csn: fàula carrafale = manna meda; poeta carrafale = fentomadu, bonu Sentences sa cariasa areste tenet tenaghe tundhu che a sa carrafale…◊ at collitu ménnula durche e cariasa corrofale 2. talentone, poete carrafale! (P.Casu) Etymon ctl., spn. Translations French cerise variété burlat, napoléon English kind of very big cherry Spanish garrafal Italian qualità di ciliègia mólto gròssa German sehr große Kirsche.

carrintólu , nm: corrintolu 1, corritolu 1, curretolu, curritolu Definition babboi de soli, genia de bobboi niedhu a corros longos (mescamente su mascu) totu nodighedhos: ponet sa cria e creschet in sa linna, mescamente de crecu, essit in su beranu, bolat, est longu unos chimbe o ses centímetros Synonyms e antonyms bellatzonca, broca 1, cincicorru, cincimurru, cirumàulu, corriluna, corrimpala, pesabesa, pesaperda, terriolu, tintirriolu, tzichirriolu, tzintzurriolu / cdh. tzilimbrinu Sentences ciughet su coro niedhu che corritolu ◊ su carvonarzu est garriau de terra e niedhura: paret unu corritolu Scientific Terminology crp, cerambyx cerdo, c. scopolii Etymon srd. Translations French cérambyx English kind of beetle Spanish algavaro Italian ceràmbice German Bockkäfer.

càsta , nf: crasta 1 Definition genia, arratza po ndhe parare, nau mescamente de animales; calidade de calecuna cosa Synonyms e antonyms arràcia, arramponi, genia, iscera, isceta 1, iscrípia, paru, raima Idioms csn: zogàresi a su pudhu ’e casta = pèrdere su tempus in sas diverteras, chentza cumbinare nudha, chentza contu e chentza cabu; parai casta = parare ratza, lassare un'animale (o un'erba o àrbure) pro ndhe fàghere àteros cun sas matessi calidades; pàrrere vonu de casta = bonu meda, de sa menzus calidade Sentences una crasta de ballu chi nd'eis bogau a pillu!…◊ tengu unu caboni de sa vera casta (E.Pintor Sírigu)◊ che pastore de casta, iberrabat sa robbedha in su cunzau a cara a sole ◊ caboni de casta ghetat sempri s'ala a sa pudhasta chi circat callenti 2. líbberos de cussa casta no nche ndhe tenzo 3. sas abes si dividint in tres castas chi però faghent una famíllia sola: abe maistra, abe selvidora, abe màsciu Surnames and Proverbs smb: Casta, Crasta Etymon ctl., spn. Translations French genre, espèce, variété, caste English kind, species Spanish casta Italian schiatta, spècie, varietà German Stamm, Art.

ciapuédhu, ciapulédhu , nm Definition min. de ciapu, ma mescamente genia de macarrone: is ciapuedhus o tzapuedhus funt macarrones fatos a manu, de chivarzu (ma no solu), orrughedhos de pasta alladiada segada a orrughedhos Sentences a papai eus fatu ciapuledhus a casu furriau Translations French genre de pâtes courtes English a kind of macaroni Spanish clase de pasta corta Italian un tipo di pasta córta German eine Art Makkaroni.

cícadi , nm Definition genia de pramma Scientific Terminology Cycas revoluta Translations French sagoutier English kind of palm Spanish palma del sagú Italian palma del Sago German Sagopalme.

ciúcara , nf: tzúcara Definition genia de pische de mare, piticu, cantu a una sardina ma prus grussu, unu pagu in colore birde, cun d-unu marcu niedhu in costaos, pintirighinos asulos, cun iscata chi a dha tocare est arrasposa Synonyms e antonyms ciàula, menduledha Scientific Terminology psc, maena maena Etymon ctl. xucla Translations French mendole English kind of fish Spanish mena Italian mènola German Laxierfisch.

crèze 1 , nf: greza Definition cosa chi in is calidades si distinghet de un'àtera Synonyms e antonyms calidade, genia, iscera, iscrípia, paru Sentences su campu produet su laore cufromma a sa creze de su terrinu ◊ sos frutuàrios sunt de tantas crezes ◊ custu basolu est de duas crezes: cheret chirriadu su de semenare ◊ sas erbas bonas sunt de tantas crezes ◊ cuss'àrbure bogat fiores de creze mala chi iscóniat su fragu Translations French catégorie, genre English cathegory, kind Spanish categoría, género Italian categorìa, gènere German Kategorie, Art.

crostaggròga , nf Definition genia de lanedha de mata e de pedra, de colore grogo Scientific Terminology rba, Xanthoria parietina Etymon srd. Translations French lichen English kind of lichen Spanish líquen Italian lichène giallo German Wandflechte.

cugúsa 1 , nf Definition lau de arriu o de cuadhus, o fintzes martutzu de cuadhus: genia de erba chi assimbígiat unu pagu a s'àpiu, e po cussu dhu narant àpiu de arriu puru, ma portat su cambu tuvudu, a canna, e creschet in is errios, in logu de abba meda: est bona a papare Synonyms e antonyms giúguru 1, giuru 1, tirgusa Scientific Terminology rbz, Apium nodiflorum Translations French cannelier English kind of grass Spanish apio nodoso Italian èrba cannèlla German knotenblütige Sellerie.

currulióti, curruliótu , nm Definition un'arratza de curruliu, abbitat e passat s'ierru in logu de paules Synonyms e antonyms tzurruliota Scientific Terminology pzn, numenius tenuirostris Etymon srd. Translations French courlis English kind of curlew Spanish zarapito Italian chiurlottèllo German Dünnschabel-Brachvogel.

doradíglia, doradílla , nf: durundilla Definition una genia de fílighe chi creschet in is muros e perdigàrgios Synonyms e antonyms dorafilla Sentences bufana arculentu, frazia, pistidhori, sentziana, doradilla e àteras ervas pro meichina Scientific Terminology rba, ceterach officinarum Etymon spn. Translations French cétérac English kind of fern Spanish doradilla Italian èrba rùggine o félce dorata German Milzfarn.

duruddúru 1 , nm Definition pisu de coloru, de cuadhu 2. est amargu chei su durudduru Scientific Terminology rba, Vicia benghalensis Translations French vesce sauvage English kind of vetch Spanish arveja roja, veza púrpura Italian véccia selvàtica German eine wilde Wicke.

èlema , nf Definition genia de erba chi faet in oros de mare in terra salamata e chi ponent po chistire imbodhigada sa birímbua cota orrostia o budhia: cun cust'erba faent sa merca Synonyms e antonyms atzibba, elimedha Scientific Terminology rba, Atriplex portulacoides Translations French pourpier des mers English kind of vervain Spanish verdolaga marina Italian porcellana di mare German eine Salzmeldesorte.

«« Search again