apéllu , nm Definition prus che àteru, su tzerriare is personas naendho su númene ligindhodhu in d-una lista; genia de ricussu chi si faet a unu tribbunale prus artu contr'a sa senténtzia de unu dibbatimentu; su apellare, su pedire agiudu, invocare santos Synonyms e antonyms ciamada 2. no bi at apellu in custa senténtzia Etymon itl. Translations French appel English roll call Spanish llamamiento, lista, apelación Italian appèllo German Aufruf.

atzerriài , vrb: cerriai, sirriai, tzerriai* Definition betare tzérrios, boghes, prànghere a boghes, pigare a boghes; nàrrere a boghe arta su númene de ccn. po chi bèngiat, o po bíere si dhu’est Synonyms e antonyms abberriare, abbochinare, giuilare, insirriai, iscramorai / ciamare, lamai, muntire, tichirriare | ctr. cagliare, citire Sentences in cussa domu funt totus a una pedhi, istérrius in su letu: no s'intendit atru che atzerriendu! 2. is animalis funt morendi acoment'e nosu cristianus, si aici si poreus atzerriai ◊ toca, bai e atzérria a babbu tuu, chi bengat! ◊ no portu prus súliru mancus po atzerriai Translations French crier, appeler English to shout, to call Spanish gritar, llamar a voces Italian gridare, chiamare German rufen.

cerriài, cerriàre , vrb: atzerriai, cirriare, sirriai, tzerriai* Definition betare tzérrios, boghes, betare boghe naendho su númene de unu / cerriai a ccn. si… = cramare a ccn. a bídere si… Synonyms e antonyms abbochinare, giuilare, insirriai, iscramorai / ciamare, muntire, tichirriare | ctr. cagliai, citire Sentences porcu grassu apo in domo ma no círriat como: canno est a pacare si daet a cirriare ◊ toca, cérria a babbu tú si est prontu! ◊ si est postu a cerriare nanno: E ite c'intraus noso cun tue?! Translations French crier, appeler English to shout, to call Spanish llamar, gritar Italian gridare, chiamare German schreien, rufen.

ciamàda , nf: cramada, giamada Definition boghe po tzerriare, su tzerriare naendho su númene de ccn. chi si bolet Synonyms e antonyms ciamu, clàmida, giàmida, giuilada, làmidu, mutia, mutinzu Etymon srd. Translations French appel English call Spanish llamada Italian chiamata German Ruf.

ciamàre , vrb: cramai, cramare, cramiai, giamare Definition pònnere sa boghe, betare boghe naendho su númene de ccn. po chi bèngiat, get atentzione o atendhat a calecuna cosa; giare o pònnere unu númene a unu o a calecuna cosa; betare o pònnere boghes a lamentu in crica de agiudu o fintzes contra a ccn. coment'e maleighendho; mandhare a nàrrere calecuna cosa de fàere a ischire / pàrriri cramendi giustítzia = èssere a boghes, iscramendhe, pedindhe Synonyms e antonyms abboigare, atzerriai, betogare, giubilare, lamai, muntire, tzerriai / pedie, invocai Sentences candho colas in carrela cràmami ◊ no lu crames ca no che at bisonzu de isse puru ◊ a isse lu cramant a totue ca est àbbile meda ◊ cramade a mastru Antoni! 2. sos istudiosos ant ciamadu "scarto semantico" sa mancàntzia de ligàmene tra s'istérria e sa torrada de sos mutos 3. dhu cramu cantus grammus de petza portat asuba, ca est portendumí a su puntu de mi fai cundennai! Etymon ltn. clamare Translations French appeler English to call Spanish llamar Italian chiamare German rufen.

ciuàre , vrb: (ci-u-a-re?) Definition cantare, nau de sa tzonca Sentences cíuat sa tonca, créculat sa rana, ischémiat su biju, grígliat su grígliu Scientific Terminology bga Translations French cri du petit duc English horned owl call Spanish el grito del autillo Italian il vèrso dell'assiuòlo German Gesang der Zwergohreule.

contrapéllu , nm Definition àtera tzerriada de is númenes de una lista po averguare si sa prima fut fata bene Translations French contre-appel English second roll call Spanish convocatoria Italian contrappèllo German zweiter Appell.

giuilàre , vrb: giulare, giuliare, giuriare, giuvilare, zubilare Definition betare tzérrios (po dolore, cricandho a ccn.), pigare a boghes po briga; tzerriare po fàere bènnere Synonyms e antonyms abbochinare, atzerriai, iscramare, iscramorare / ciamare, lamai, muntire Sentences a nois nos giúriat sèmpere ◊ ant sighidu a giulare a boghes mannas ◊ giuilesit, siscura, primma de ispirare ◊ la chirco, la giúilo e no l'agato ◊ a boghes l'apo giuiladu 2. lu giuilesint e recuieit luego ◊ no ti apo giuliadu pro nudha: est ca so gherrendhe cun sa morte! ◊ est giuilendhe a sa morte: Beni, acàbbami de bochire! Etymon ltn. iubilare Translations French crier, appeler, gronder English to shout, to call, to scold Spanish gritar, llamar, reprochar Italian gridare, chiamare, sgridare German schreien, rufen, schimpfen.

muntíre , vrb: mutire 1, mutiri Definition cramare, tzerriare a unu, foedhare naendho su númene de unu po dhu fàere bènnere, po chi ascurtet o fatzat atentzione; nàrrere, bogare foedhu; a logos, fintzes torrare àlidu Synonyms e antonyms atzerriai, ciamare, lamai / faedhare, nàrrere / muscire / alenare | ctr. cagliare, citire Sentences bae e mútila! ◊ est dae tandho chi ti so mutindhe e no mi rispondhes! ◊ cantos ndh'as bistu chen'isperu mutindhe a disisperu unu suncurru! ◊ muteimidhu su dotori! ◊ sa campanedha mutit po sa minsa de mangianu o sa funsione de merie 2. istabat chentza mutire peràula cun sos de domo ◊ candho liu apo nau, issos che sunt falaos che dae s'àghera, no mutiant, ma apustis si ndhe sunt cuntentaos ◊ unu tempus su mortu lu tutabant in terra e nemos mutiat nudha ◊ no at mutiu mancu isperu Etymon ltn. muttire Translations French appeler English to call Spanish llamar Italian chiamare German rufen.

tiràgiu , nm: tirazu Definition sa leva noa, sa festa de is de sa leva, sa tzerriada po fàere su servítziu militare Synonyms e antonyms leva, levada Sentences mi ant avisau de andhare a su tirazu ◊ pro su tiràgiu andho a Núoro Etymon itl. tiraggio Translations French passer le conseil de révision English medical examination for call up Spanish quinta, fiesta de los quintos Italian vìsita di lèva German Musterung.

«« Search again