abbruncàda , nf Definition atumbada o cropu a murros, cun is murros; cosa chi si narat coment’e avertimentu, briga; atumbada de malascigura a calecuna cosa Synonyms e antonyms irmurrada, irruncada, sbruncada / avertimentu / atumbada 3. dogni abbruncada est a su pódhighe malu… (Z.Zazzu) Etymon srd. Translations French claque, heurt English slap in the face, bump Spanish tortazo, morrada, choque Italian mostaccióne, urto German Hieb auf die Schnauze, Aufprall.

atumbàe, atumbài, atumbàre , vrb: atummai, atummare, atzumbare, tumbai Definition acropare sa conca apare comente faent is mascos brebeghinos gherrandho (chi s’istésiant e current po s’iscúdere cun sa conca); tocare a cropu o iscúdere a calecuna cosa, fintzes de malesaura, tocare a calecunu logu e fintzes fàere giúmburos Synonyms e antonyms abbruncai, addumare, atricuai, becare, intumbare / fèrrere Idioms csn: atumbai cun su muru = perricare in debbadas cun chie no iscurtat nudha o cun chie podet de prus; no atumbat peis a terra = si creit meda, mancai tropu! Sentences est camminendi atumba atumba che brabei istasida ◊ malapat e mascu: a totus atumbat, a totus incorrat! ◊ is brebès si atumbant, singiale chi est acanta de pròere! 2. fortzados sunt continu de istare a s'atzumba atzumba ◊ sas undhas a s'andha e torra mórigant sas abbas, si pessighint, si atopant e si atzumbant ◊ si che at atzumbadu sa conca a su muru 3. no ti l'atzumbes, cussa segada, ca ti l'agghejas! ◊ su gallegianti atumbat e no tupat s'àcua me in su depósitu 4. su labiolu est totu atzumbadu Surnames and Proverbs prb: totu atumbat a su didu segau Etymon srd. Translations French heurter English to bump Spanish cornear, chocar Italian cozzare, urtare German stoßen.

atzupàre , vrb Definition atumbare a calecuna cosa, andhandho, su si firmare foedhandho Synonyms e antonyms abbruncai, imbronconai, intuviae, trabbucai 1 Sentences truvat a un'ala e atzupat a su carrone de una craca bullitada ◊ sos túncios de s'albore si atzupant cun sos sónnios mios ◊ zughia su piatu in manos, mi ant atzupadu e apo ispramminadu sa minestra in terra! Translations French trébucher English to bump, to trip up Spanish tropezar Italian urtare, inciampare German stoßen, stolpern.

cucubàju , nm: cucuvaju Definition pistadura chi si ufrat, in tretu de ossu; mància in conca, unu tretu iscucau; unu pigione puru (s'istria) Synonyms e antonyms biaconcu, cucuàgiu, cucuatzu, cucuau, giumbu, tzulumbone, tzumburisone Scientific Terminology mld Translations French bosse, loupe English bump Spanish chichón Italian bernòccolo, bitórzolo German Beule.

giúmbu, giúmburu , nm: tzumbu*, zumbu Definition tretu de cosa chi essit, supesau (es. de rupida), o fintzes incracau, intrau; sa carre comente si ndhe supesat ufrada candho at tentu pistadura, mescamente in conca Synonyms e antonyms abbugnadura, biaconcu, chirroi, borrutone, buglione, bumburusone, ciumbone, cocoroi 1, cucubaju, culcuvedhu, tzulumbone, tzumba, tzumburisone Sentences unu giumbu a sa màchina at fatu, comenti at atumbau Translations French bosse English bump Spanish chichón Italian bernòccolo German Beule.

istrampída, istràmpida , nf, nm: istrampidu, istràmpidu Definition su istrampare, su pònnere o betare de botu, a cropu, s'isciorrocu chi faet orruendho a cropu una cosa (e sa persona etotu), atzapulandho a terra / a i. = istrampendhe, a faladura a corpu, a frundhinu Synonyms e antonyms istrampa, istrampada / istràmpinu 2. che l'ant postu a istràmpidu e l'ant segadu ◊ rúere a istràmpidu ◊ comente l'ant puntu, ndh'est istupadu su sàmbene a bullone e rutu est a istràmpidu ◊ lassesit annare sas valígias a istràmpidu ◊ comente l'ant dassadu andhare a istràmpidu at iscumeradu che cadhu ◊ in s'iscala no fales a istràmpidu! Etymon srd. Translations French chute, coup, bruit sourd English bump, fall Spanish caída, ruido producido al caerse Italian caduta, bòtto, tónfo German Sturz.

tumbài , vrb: atumbae*, tumbare, tzumbai Definition iscúdere is concas apare comente faent is mascos brebeghinos gherrandho; fèrrere o iscúdere a calecunu logu, fintzes po pagu atentzione; fintzes cumbínchere a ccn. a calecuna cosa Synonyms e antonyms abbruncai, atricuai, becare, intumbare, tumbulare / fèrrere / indúere, indugi Sentences tumbant puzones a sos bidros annapados ◊ fit unu becu chi tumbaiat ◊ tumba tumba e feri feri andit! Translations French heurter, cogner English to bump Spanish chocar, sacudir Italian urtare, sbàttere German stoßen.

tzoédhu, tzoéllu , nm: tzuedhu, tzuellu Definition genia de essidura o ufradura in sa pedhe Synonyms e antonyms biaconcu, biocu, bubbusone, buizola, chiaedhu, cravitu, lanturra, popoti, sangiolu, tzulumbone Sentences a peus chi mi dolet su casciale mi at essidu in sa barra unu tzuellu ◊ mannu ti l’ant fatu unu tzuellu a colpos de furcone ◊ ancu in conca unu tzoedhu li essat! Surnames and Proverbs smb: Zoeddu Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French bosse, furoncle English bump, swelling Spanish chichón, forúnculo Italian bernòccolo, forùncolo German Beule, Furunkel.

tzulumbòne , nm: tzurumbone Definition sa carre, sa pedhe, comente si ndhe pesat ufrada candho at pigau cropu, mescamente in conca Synonyms e antonyms abbugnadura, abburrutonada, ammaciugadura, biaconcu, biocu, buglione, bumburusone, burrugnone, ciumbone, cocoroi 1, cucubaju, culcuvedhu, giumbu, lidigore, praga, tzumburisone Idioms csn: torràreche unu tz. a un'isterzu = iscúdiri apitzus de su giumbu fintzas a dhu torrai a paris; àerendhe sa ruta e su tz. = su dannu e su zúdigu, su dannu e sa befe, unu male subra de s'àteru Sentences comente est rutu at fertu a conca e si at fatu unu tzurumbone ◊ si no fio istadu cun custu tzurumbone de gobba che fio essidu a mi chilcare faina Etymon srd. Translations French bosse English bump Spanish hematoma, chichón Italian ematòma, bernòccolo, ammaccaménto German Hämatom, Beule.

«« Search again