abbilgonzàre , vrb: abbirgonzare Definition giare una briga a unu faendhodhu a bregúngia, pigare a befa, fàere a bregúngia /(nadu de ómine) abbirgonzare una fémina = ofèndhere in s'onore, aprofitaresindhe Synonyms e antonyms abbàtere, abbatire, abbefiare, abbirgonzire, afachilare, atzantarare, ibregungire, ilvilgonzare, rividire Sentences pro los iscadhare aiat pessatu de los abbirgontzare dainnantis de totucantos ◊ deo so ómine de campagna e sas féminas bidharesas mi che abbirgonzant, ca narant chi mi leant su fiagu de s'areste! (A.Canalis) Etymon srd. Translations French couvrir de honte English to shame Spanish avergonzar, abochornar Italian svergognare German beschämen.

abbómbinu , nm Synonyms e antonyms bergugna, deleu Sentences sas cadenas sunt s'abbómbinu de Sardinna e de su Mundhu: andhare no podimus a cara arta! Translations French honte English shame Spanish deshonra Italian ónta German Schande.

atzantaràre , vrb: atzarantare Definition pigare a tzàntara, a befa, bogare o pònnere in bregúngia Synonyms e antonyms abbefare, abbilgonzare, ibregungire, isbirgonzare Sentences istaiat atzarantendhe sos àteros e isparghendhe lumenadas malas ◊ ti devo atzantarare in dogni festa si a cantare ti atrivis in logu! (Pirastru)◊ un'úrulu betesit de dolore, atzantaradu bidíndhesi in s'onore Etymon srd. Translations French couvrir de honte, se moquer English to shame, to laugh at Spanish mofarse, ridiculizar Italian svergognare, derìdere German beschämen, auslachen.

bergúgna , nf: bergúngia, berigúngia, bilgonza, birgontza, birgonza, birigonza, bregugna, bregúngia, bregunza, brigòngia, brigonza, brigúngia, brigunza, frigonza, irigonza, vilgonza Definition genia de sentidu chi si provat mescamente ananti de àtere candho si faet (o si timet de fàere) figura lègia o fintzes solu ca si dhue tenet pagu cunfidàntzia o ca no si tenet atza: est una genia de duritu; css. cosa de ndhe dèpere àere bregúngia; su ndhe pàrrere male de una cosa, de unu fàere, cunsiderau segundhu una cusciéntzia límpia e dilicada; figura lègia chi si faet o chi si faet fàere a un'àteru Synonyms e antonyms befa, belea, rigonza / abbàtida, abbómbinu | ctr. àcia Idioms csn: àere, tènnere, sentire birgonza b., rúere, bènniri in b.; fàgheresi a birgonza = imbrutaisí meda, istrupiaisí; torrai bregúngia a unu = tènnere birgonza de unu; fai bregúngias a unu = fàgherelu a birgonza, fàgherelu essire in birgonza (es. iscandhulizindhe, brighendhe in dainanti de zente e gai); fàgheresi birgonza de ccn. = rieresindhe a birgonza, a befe; pònniri a ccn. in sa perda de sa bregúngia = bogare in birgonza, fàghereli birgonzas Sentences si est abberu chi times sa birgonza no essis mancu dae domo tua! (Còntene)◊ cussu no sentit birgonza peruna! ◊ birgonza est distrúere sa bellesa de sa Terra ◊ tènendhe birgonza a nàrrere machines gai! ◊ solu a lu nàrrere, cussu, est bregunza! ◊ sa bregúngia si depet tènnere po cosas male fatas o fatas po su male! 2. a cussu bogaminci, lah, filla mia, ca ti fatzu bregúngias! ◊ maca, no ti ndhe faghes mancu sa birgonza de faedhare gai?! ◊ lebit ca mi fait essí in bregúngia! ◊ cussu imbriagoni de maridu miu mi at postu in sa perda de sa bregúngia! 3. chie ti at a bídere bestidu gai za si ndhe at a fàghere de birgonza!… Surnames and Proverbs prb: mélgius dolu in coru chi no bregúngia in cara Etymon itl. virgogna Translations French honte, gêne English shame, decency, shyness Spanish vergüenza Italian vergógna, pudóre, timidézza German Scham, Scheu.

bergungiàe , vrb: birgonzare, bregugnare, bregungiai, bregunzai, brigonzare, brigungiai, ergunzare, virgonzare Definition tènnere o sentire bregúngia / malu a bregugnare (nadu de ccn.)= chi no tenit o no sentit bregúngia Synonyms e antonyms frigonzare, imbregungiai, rigonzare Sentences Maria, mancari birgonzandhe, li at istrintu sa manu prus forte, a Portolu ◊ bos ponides a assuconare unu malevadadu… birgonzadebbondhe!◊ mi seu bregunzau de àiri iscritu adiasi! Etymon srd. Translations French avoir honte English to be ashamed Spanish avergonzarse Italian avére, sentire vergógna German sich schämen.

deléu , nm Definition cosa de ndhe dèpere àere bregúngia / fàgheresi deleu = èssiri o essiri in brigúngia, o fintzas brutus Synonyms e antonyms abbómbinu, allera, arréula, atrecu, befa, bisera, ciacota, cionfra, dellezu, dríngula, iscàranu, iséria, mofa, siera Etymon srd. Translations French honte English shame Spanish deshonra, vergüenza Italian vergógna, ónta German Schande.

duténtzia , nf Synonyms e antonyms duritu, dutantza Sentences bis ca tenit duténtzia, sciadau! Etymon itl. dottanza Translations French timidité, honte English subjection, shame Spanish subjeción, vergüenza Italian soggezióne, vergógna German Scheu, Schüchternheit.

ibregungíre , vrb: ibrigonzire, ibrigungiri, irbirgonzire, irbregungiri, irbregunzire, irbrigonzire, sbregungiri Definition bogare in bregúngia, brigare a unu faendhodhu a bregúngia, de ndhe tènnere bregúngia Synonyms e antonyms abbilgonzare, abbirgonzire, afachilare, atzantarare, ilvilgonzare, rividire Sentences ses andhau a irbregunzire sa bidha! Etymon srd. Translations French couvrir de honte English to shame Spanish avergonzar, abochornar Italian svergognare German beschämen.

ilvilgonzàre , vrb: irbirgonzare, irvirgonzare, isbirgonzare, isvirgonzare Definition bogare in bregúngia, brigare, fàere una bregúngia a unu Synonyms e antonyms abbefiare, abbilgonzare, abbirgonzire, afachilare, ibregungire 2. pischi mi ponza in vestaglina de terità e fatendhe a bídere bratzos e ancas, ilvilgonzadas?! Etymon itl. Translations French couvrir de honte English to shame Spanish avergonzar Italian svergognare German beschämen.

irbregungidúra , nf Definition su chi si narat e su nàrrere cosa a unu a briga bogandhodhu in bregúngia Synonyms e antonyms ifachilliadura, ifachílliu Etymon srd. Translations French honte English shaming Spanish avergonzamiento Italian svergognaménto German Beschämung.

iscàranu , nm: iscàrenu, scarnu Definition una bregúngia, una befa manna Synonyms e antonyms allera, arréula, befa, ciacota, cionfra, deleu, dellezu, gutipéria, iséria, mofa, napile, siera Sentences cussu bestire est un'iscàranu Etymon ctl. escarn Translations French honte, affront, injure English humiliation, insult Spanish vergüenza, afrenta Italian scòrno, vitupèrio German Schimpf, Beschimpfung.

iscónniu , nm: iscrónniu, iscronnu Definition genia de bregúngia manna, de befa chi si faet o chi unu faet a s'àteru; fintzes dannu, istrúpiu, iscónciu, difetu Synonyms e antonyms bergugna, cavanile, discoronu, innóriu, iscàranu / dannu, iscónciu, peca 1 Sentences su vetzu non la tzelaiat de contare a totus su disàbiu meu a iscrónniu ◊ nche l'ant catzatu dae créjia pro ovitare un’iscrónniu ◊ si fint atzufatos, abbranchiatos, mossicratos e fatos a un’iscrónniu ◊ cussa sí chi est birgonza e mannu iscónniu! 2. canno s'iscussertat su rellotzu l'iscropecat pro vídere comente est fatu s'iscónniu ◊ cust'anzone est bonu, chene iscrónniu perunu Etymon itl. Translations French honte English ignominy Spanish vergüenza Italian scòrno German Schimpf.

napíle , nm Definition pígiu de napa, ma nau pruschetotu in cobertantza po bregúngia manna, iscàranu, cosa chi annapat s'onore de unu Synonyms e antonyms aggràviu, bergugna, cavanile, desdoru, gutipéria, navra / cdh. napili | ctr. bàntidu, unore Sentences su mastru de ferru in mesu de ischintzidhas e napile colat sa bida ammasedandhe ferru ◊ bellu napile pítzigas a nois si pro sorte cun frútures anzenas ti che truvant in àbbidu a presone! (G.Raga) 2. est istadu unu napile mannu a ti agatare in cussas cundisciones! Etymon srd. Translations French horreur, honte English shame Spanish vergüenza, oprobio Italian obbròbrio, scòrno German Scham, Schande, Schmach.

«« Search again