astulài, astulàre , vrb Definition bogare o essire a àstulas, nau de linna o de cosa chídrina Synonyms e antonyms irdastulae, isasciare, isascruzare, scherdai Etymon srd. Translations French ébrécher English to splinter Spanish astillar Italian scheggiare German absplittern.

biculàre , vrb: piculare Definition pigare, papare cun su bicu, a cropos de bicu, comente faent is pigiones, is pudhas (ma si narat fintzes in su sensu de leare a papare a bículos, segandho a manos de orrugu prus mannu) Synonyms e antonyms bichiare, bicullitare, ispitudhare, ispitulare, ispitzicorvare, papai, picuzare, spurtiri Sentences sa pira l'est totu biculendhe s'ae ◊ lass'istare sa figu biculada ◊ cussu bículat in mesa anzena ca no si cheret tribbulare 2. daghi l'ant tantos pudhos biculada, como sa pudha tua perdet s'ou… Etymon srd. Translations French ébrécher, émietter English to nibble Spanish picotear Italian sbocconcellare German naschen.

irbicàre , vrb Definition segare orrughedhos pruschetotu de is oros de s'istrégiu de terra o de imbidru Synonyms e antonyms ibbichitare, irmossighedhare, isbichillitare, isorichedhare, spisedhae, spissigorrai, spistorai / abbicai Sentences irbicare una tatza, una tzíchera, unu pratu Etymon srd. Translations French ébrécher English to chip Spanish mordisquear Italian sbocconcellare German knabbern an.

irmossichedhàre, irmossighedhàre , vrb Definition coment'e tocare o segare a móssigos, nau pruschetotu po segare orrugos de ccn. cosa (es. istrégiu) Synonyms e antonyms ispitulliare, spisedhae, spistorai, spistoredhai Etymon srd. Translations French ébrécher English to cut into small pieces, to nibble Spanish mordisquear Italian sbocconcellare German knabbern an.

isasciàre , vrb: isascrare Definition nau de linna a truncu, bogare o fàere a ascras, a perras Synonyms e antonyms astulai, isasciulare, isascruzare, scherdai Sentences est che àrbure sica, a truncu de isascrare Etymon srd. Translations French ébrécher English to splinter Spanish hacer trizas Italian scheggiare German zersplittern.

isascruzàre , vrb Definition bogare linna a gliescas, fàere o essire a àstulas Synonyms e antonyms astulai, irdastulae, isasciare, isasciulare, sliescai Etymon srd. Translations French ébrécher English to chip Spanish astillar Italian scheggiare German absplittern.

isorichedhàre , vrb: isorighedhare Definition ispistorare, segare orrughedhos pruschetotu de is oros de s'istrégiu de terra o de imbidru Synonyms e antonyms irbicare, irmossighedhare, spissigorrai, spistorai Etymon srd. Translations French ébrécher English to chip Spanish desportillar Italian sbreccare German anschlagen.

ispitudhàre , vrb: ispitzudhare Definition segare un'orrughedhu: foedhandho de castàngia, segare su corgiolu po no isciopare orrostindhodha / ispitzudhare paràgula = fuedhai cun abbilesa, ma nau sempri candu unu no est bellu a fuedhai Synonyms e antonyms biculare, ispiciulare, spibitzai / irbicare, spistorai / ispitighedhare 2. aiat bufau e no ispitzudhabat paràgula: tandho nche l'at bortada in italianu… mezus puru! Etymon srd. Translations French ébrécher, émietter English to nibble Spanish mordisquear Italian sbocconcellare German knabbern an.

spistorài , vrb: ispistolare*, spistuai Definition segare unu bículu, un'orrughedhu de una cosa mescamente de istrègios, de is oros Synonyms e antonyms irbicare, irmossighedhare, isorichedhare, ispistorigare, scherdai, spissigorrai, spistoredhai Sentences spistuai una tassa, una cíchera, unu pratu ◊ dhoi tenit unu testu totu spistorau ◊ apu spistorau su luminaxu Translations French ébrécher English to round off Spanish mellar Italian sbreccare, smussare German anschlagen, abstoßen.

«« Search again